SFS atenținează! Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru întreprinzători poate fi depusă până pe 25 martie

Serviciul Fiscal de Stat informează că la data de 25 martie 2022 survine termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2021 pentru persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător, contribuabilii care desfășoară activitate profesională precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă.

Amintim că, contribuabilii, persoane juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător pot depună Declarația/Darea de seamă cu privire la impozitul pe venit la Serviciul Fiscal de Stat, atât în mod electronic, cât și pe suport de hârtie.

Persoanele juridice rezidente, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.

Menționăm că, începând cu perioada fiscală 2021, a fost revizuită cota de impunere a veniturilor persoanelor care practică activitate profesională în sectorul justiţiei cu statut de persoană fizică. Astfel, cota a scăzut de la 18% la 12%.

De asemenea, pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) începând cu 2021 a fost suplinită lista veniturilor neimpozabile cu:

– mijloacele financiare obținute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern;

– veniturile persoanelor juridice obținute în urma valorificării surselor financiare externe în cadrul granturilor internaționale ce țin de dezvoltarea învățământului și cercetării.

Totodată, informăm că, agenţii economici sunt obligaţi să achite, impozitul pe venit, în rate, nu mai târziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal.

Întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), dispun de dreptul de a achita impozitul în două etape: 1/4 din sumă– până la 25 septembrie şi 3/4 din această sumă – până la 25 decembrie ale anului fiscal.

Agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii, precum și persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente achită impozitul pe venit la buget, în rate, trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător.

#intreprinzator #impozit pe venit #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.