Sheriff se impune pe piața motorinei: Oligarhul transnistrean printre liderii importurilor în Moldova

În perioada 2020-2024, Republica Moldova a importat peste 2,3 milioane de tone de motorină, reflectând o dependență semnificativă de resursele externe pentru satisfacerea cererii interne de combustibil. Datele indică un dezechilibru major între importuri și exporturi, atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, prețurile la motorină fiind în medie mai ridicate la import. În 2020, 2021 și primele opt luni din 2024, importurile au fost cu peste 90% mai mari decât exporturile, iar în 2022 și 2023 acest raport a scăzut la 40-50%, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”.

Un aspect important este analiza țărilor de origine a motorinei importate. Din cele 18 țări furnizoare între 2020 și 2024, șapte dintre ele — România, Elveția, Bulgaria, Olanda, Cipru, Ungaria și Germania — au acoperit 99,5% din necesarul de motorină al Moldovei, asigurând stabilitatea pieței locale.

Pe piața internă, 23 de companii au realizat importuri de motorină în perioada analizată, cu o medie de 13 importatori anual. Însă, câțiva jucători principali domină piața: Lukoil-Moldova SRL, Rompetrol Moldova SA, Sheriff SRL (parte din imperiul Sheriff și controlat de oligarhul Victor Gușan n.a), Tiroil Treid SRL, Petrom-Moldova SRL, printre altele. Aceste companii controlează 98,9% din totalul importurilor, însumând 2.283.026.651 kg de motorină, ceea ce subliniază concentrarea ridicată a pieței.

Analiza detaliată a pieței importurilor de motorină în Moldova arată o structură marcată de dependența de câteva țări și companii furnizoare și de vulnerabilitatea prețurilor în funcție de fluctuațiile internaționale și de rata valutară.

#sheriff #import #companii #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.