Sheriff se impune pe piața motorinei: Oligarhul transnistrean printre liderii importurilor în Moldova

În perioada 2020-2024, Republica Moldova a importat peste 2,3 milioane de tone de motorină, reflectând o dependență semnificativă de resursele externe pentru satisfacerea cererii interne de combustibil. Datele indică un dezechilibru major între importuri și exporturi, atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, prețurile la motorină fiind în medie mai ridicate la import. În 2020, 2021 și primele opt luni din 2024, importurile au fost cu peste 90% mai mari decât exporturile, iar în 2022 și 2023 acest raport a scăzut la 40-50%, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”.

Un aspect important este analiza țărilor de origine a motorinei importate. Din cele 18 țări furnizoare între 2020 și 2024, șapte dintre ele — România, Elveția, Bulgaria, Olanda, Cipru, Ungaria și Germania — au acoperit 99,5% din necesarul de motorină al Moldovei, asigurând stabilitatea pieței locale.

Pe piața internă, 23 de companii au realizat importuri de motorină în perioada analizată, cu o medie de 13 importatori anual. Însă, câțiva jucători principali domină piața: Lukoil-Moldova SRL, Rompetrol Moldova SA, Sheriff SRL (parte din imperiul Sheriff și controlat de oligarhul Victor Gușan n.a), Tiroil Treid SRL, Petrom-Moldova SRL, printre altele. Aceste companii controlează 98,9% din totalul importurilor, însumând 2.283.026.651 kg de motorină, ceea ce subliniază concentrarea ridicată a pieței.

Analiza detaliată a pieței importurilor de motorină în Moldova arată o structură marcată de dependența de câteva țări și companii furnizoare și de vulnerabilitatea prețurilor în funcție de fluctuațiile internaționale și de rata valutară.

#sheriff #import #companii #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul lucrează la noua lege a salarizării, un proiect care ar urma să schimbe modul în care sunt plătiți angajații din sectorul public. Autoritățile își propun ca noul sistem să fie gata în câteva luni, astfel încât, în scenariul optimist, acesta să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026, iar cel târziu de la 1 ianuarie 2027, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Potrivit ministrului, noul cadru legal va avea trei direcții principale: creșterea echității salariale, majorări mai consistente pentru angajații cu venituri mici și corectarea dezechilibrelor majore existente în prezent.

„Ambiția noastră este să avem noua lege gata în câteva luni, astfel încât, în mod ideal, ea să intre în vigoare de la 1 septembrie. Ea va presupune mai multă echitate în salarizări, cu majorări simțite de cei cu salarii mici”, a declarat Gavriliță.

Ministrul subliniază că în administrația publică există discrepanțe salariale greu de justificat, cu diferențe chiar și de zece ori între funcții similare ca importanță.

„Este prematur să spun acum care salarii și cu cât vor fi reduse, dar avem nevoie de mult mai multă echitate. Astăzi vedem conducători de instituții cu salarii mici, în timp ce alte persoane au venituri de zece ori mai mari. Nu spun că raportul trebuie inversat, dar trebuie, cu siguranță, mai multă uniformitate”, a precizat oficialul.

Gavriliță afirmă că procesul va necesita consultări, inclusiv cu instituțiile care au o autonomie mai mare, însă noua lege va crea un cadru legal unic în care vor fi incluse toate salariile din sectorul bugetar. Ministrul își exprimă încrederea că Parlamentul va avea un rol esențial pentru ca rezultatul final să fie „cât mai corect și echitabil”.