Sheriff se impune pe piața motorinei: Oligarhul transnistrean printre liderii importurilor în Moldova

În perioada 2020-2024, Republica Moldova a importat peste 2,3 milioane de tone de motorină, reflectând o dependență semnificativă de resursele externe pentru satisfacerea cererii interne de combustibil. Datele indică un dezechilibru major între importuri și exporturi, atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, prețurile la motorină fiind în medie mai ridicate la import. În 2020, 2021 și primele opt luni din 2024, importurile au fost cu peste 90% mai mari decât exporturile, iar în 2022 și 2023 acest raport a scăzut la 40-50%, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”.

Un aspect important este analiza țărilor de origine a motorinei importate. Din cele 18 țări furnizoare între 2020 și 2024, șapte dintre ele — România, Elveția, Bulgaria, Olanda, Cipru, Ungaria și Germania — au acoperit 99,5% din necesarul de motorină al Moldovei, asigurând stabilitatea pieței locale.

Pe piața internă, 23 de companii au realizat importuri de motorină în perioada analizată, cu o medie de 13 importatori anual. Însă, câțiva jucători principali domină piața: Lukoil-Moldova SRL, Rompetrol Moldova SA, Sheriff SRL (parte din imperiul Sheriff și controlat de oligarhul Victor Gușan n.a), Tiroil Treid SRL, Petrom-Moldova SRL, printre altele. Aceste companii controlează 98,9% din totalul importurilor, însumând 2.283.026.651 kg de motorină, ceea ce subliniază concentrarea ridicată a pieței.

Analiza detaliată a pieței importurilor de motorină în Moldova arată o structură marcată de dependența de câteva țări și companii furnizoare și de vulnerabilitatea prețurilor în funcție de fluctuațiile internaționale și de rata valutară.

#sheriff #import #companii #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.