Sheriff se impune pe piața motorinei: Oligarhul transnistrean printre liderii importurilor în Moldova

În perioada 2020-2024, Republica Moldova a importat peste 2,3 milioane de tone de motorină, reflectând o dependență semnificativă de resursele externe pentru satisfacerea cererii interne de combustibil. Datele indică un dezechilibru major între importuri și exporturi, atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, prețurile la motorină fiind în medie mai ridicate la import. În 2020, 2021 și primele opt luni din 2024, importurile au fost cu peste 90% mai mari decât exporturile, iar în 2022 și 2023 acest raport a scăzut la 40-50%, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”.

Un aspect important este analiza țărilor de origine a motorinei importate. Din cele 18 țări furnizoare între 2020 și 2024, șapte dintre ele — România, Elveția, Bulgaria, Olanda, Cipru, Ungaria și Germania — au acoperit 99,5% din necesarul de motorină al Moldovei, asigurând stabilitatea pieței locale.

Pe piața internă, 23 de companii au realizat importuri de motorină în perioada analizată, cu o medie de 13 importatori anual. Însă, câțiva jucători principali domină piața: Lukoil-Moldova SRL, Rompetrol Moldova SA, Sheriff SRL (parte din imperiul Sheriff și controlat de oligarhul Victor Gușan n.a), Tiroil Treid SRL, Petrom-Moldova SRL, printre altele. Aceste companii controlează 98,9% din totalul importurilor, însumând 2.283.026.651 kg de motorină, ceea ce subliniază concentrarea ridicată a pieței.

Analiza detaliată a pieței importurilor de motorină în Moldova arată o structură marcată de dependența de câteva țări și companii furnizoare și de vulnerabilitatea prețurilor în funcție de fluctuațiile internaționale și de rata valutară.

#sheriff #import #companii #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.