Şi bogaţii au probleme: Proprietarii din California se plâng de preţul ridicat al asigurărilor pentru locuinţe

Piaţa imobiliară din California este zguduită de creşterea preţurilor asigurărilor, în deja cea mai scumă regiune din ţară, unii locuitorii din Beverly Hills abandonând ideea de a mai încheia poliţe, scrie Bloomberg.

Tendinţa de creştere a preţurilor este observabilă şi în alte zone, în Florida proprietarii plătind de trei ori mai mult pentru o poliţă de asigurare faţă de media naţională. Spre deosebire de statul Florida care este expus la uragane frecvente, în California creşterea preţurilor a fost determinată de incendiile de vegetaţie.

State Farm General Insurance Co., cel mai mare asigurator din California, şi-a anunţat în martie clienţii că va renunţa la 72.000 de poliţe de asigurare, 30.000 dintre acestea acoperind case de locuit.

John Morris a încheiat o asigurare la State Farm în 2022, plătind 22.000 de dolari pe an pentru un plan ce acoperă doar 40% din costurile de înlocuire în valoare de 10 milioane de dolari. Acesta a fost anunţat că acoperirea se va încheia în 2025.

„O să mai existe alternative, dar vor fi mai scumpe”, a explicat Morris.

Unii investitori chiar au renunţat la a cumpăra locuinţe după ce au văzut preţul poliţelor de asigurare. Stephen Shapiro, co-fondator al Westside Estate Agency, a abondanat ideea de investi 15 milioane de dolari într-o casă după ce a aflat că asigurarea va costa 150.000 de dolari pe an.

„Dacă vorbim de 150.000 de dolari pe an, asta anulează capacitatea de a face profit”, a arătat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #asigurări #probleme #locuinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.