Șiretlicul prin care o femeie din Moldova a reușit să câștige peste 120.000 de euro de la bătrâna de care avea grijă

O badantă originară din Republica Moldova, care a asistat pe perioada pandemiei o bătrână de 87 de ani din Veneția, a înșelat-o pe aceasta cu suma de 127.000 de euro, bani pe care i-a primit în mai multe tranșe de-a lungul raportului de muncă.

Potrivit ziarului Il Gazzettino, citat de rotalianul, îngrijitoarea acuzată de înșelăciune se numește Lucia Cojocaru, are 40 de ani și a apărut vineri, 4 noiembrie 2022, în fața judecătorului penal Stefano Manduzio de la Tribunalul din Veneția.

Din cele relatate ieri în sala de judecată reiese că, odată ce au început perioada de lockdown în Italia, bătrâna n-a mai putut fi vizitată de singura sa rudă, fiica ei, care locuiește la Roma. Așadar, ea a fost nevoită să rămână la Veneția numai cu badanta moldoveancă, care a profitat de acest fapt pentru a înșela-o de bani.

Astfel, Cojocaru s-a plâns femeii de 87 de ani că soțul ei, de profesie medic, este ținut prizonier în Afghanistan și are nevoie de foarte mulți bani pentru a-l salva. Bătrâna a rămas impresionată de situația moldovencei și a fost de acord să o ajute cu sume de bani în mai multe tranșe, unele prin transferuri bancare, altele prin reîncărcări Postepay.

De asemenea, îngrijitoarea a rugat-o pe pensionara italiană să nu-i spună nimic fiicei sale de la Roma, iar aceasta din urmă a ascultat-o timp de câteva luni bune.

#badanta #moldoveanca inselaciune

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida unei recolte promițătoare în sezonul agricol 2025–2026, fermierii moldoveni se confruntă cu o piață instabilă și o serie de provocări comerciale regionale, arată analiza detaliată a economistului Iurie Rija. Conform acestuia, deși producția de grâu cunoaște o revenire semnificativă – cu randamente estimate între 4,0 și 4,5 tone/ha și o recoltă totală prognozată la 1,5–1,6 milioane tone – valoarea comercială a grâului este serios afectată de contextul regional.

Politicile comerciale restrictive ale Uniunii Europene față de grâul ucrainean pot crea un „spațiu de preț” avantajos pentru exporturile moldovenești, însă presiunile asupra pieței nu lipsesc. România, principal partener de export, înregistrează o recoltă record, ceea ce trage cotațiile în jos. În același timp, Ucraina continuă să vândă sub cost în regiune din cauza dificultăților logistice și a lipsei de acces predictibil la porturi.

În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Moldova a exportat 838,7 mii tone de grâu, în scădere cu 37,5% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu a crescut ușor cu 7,7%, ajungând la 3,88 lei/kg. Chiar și așa, valoarea totală a exporturilor a scăzut la 3,25 miliarde lei, cu 32,7% mai puțin decât în sezonul anterior, când încasările au atins un maxim istoric de 4,83 miliarde lei.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat doar 273 mii tone de grâu – aproape la jumătate față de perioada similară din 2024 – dar la un preț mediu de 4,30 lei/kg, cu 18% mai mult decât anul trecut.

Potrivit economistului, „marjele de profit vor fi strânse în 2025–2026, iar supraviețuirea pe piață va depinde de eficiența operațională. Doar fermierii cu randamente ridicate și costuri optimizate vor putea genera profit real”.

Datele arată că România a rămas principala destinație de export (435.000 tone), urmată de Grecia și Italia, țară care a oferit cel mai mare preț mediu – 4,49 lei/kg. Libanul continuă să mențină o cerere constantă, semnalând stabilitatea unor rute comerciale din Orientul Mijlociu.

Pe plan intern, prețurile actuale de tranzacționare variază între 2.700 și 3.200 lei/tonă, insuficient pentru a acoperi cheltuielile în cazul fermelor cu productivitate medie. Din acest motiv, mulți producători au ales să amâne vânzările, în speranța unei redresări a prețurilor după epuizarea presiunii de ofertă post-recoltă.

În clasamentul exportatorilor, RUSAGRO-PRIM rămâne lider detașat cu 66.000 tone exportate în primul semestru din 2025, urmată de OROM-IMEXPO și GRANDO INVEST. În schimb, fostul lider AGROFLORIS-NORD a dispărut complet din piață în 2025, după un declin abrupt în anul precedent.

În concluzie, Iurie Rija avertizează că, în pofida semnalelor pozitive din producție, „competitivitatea și adaptarea rapidă la contextul regional vor face diferența între fermierii care rezistă și cei care se retrag”. Consumatorii și procesatorii pot spera în menținerea unor prețuri accesibile, dar pentru producători, urmează încă un sezon de echilibristică între randamente, prețuri și volatilitate.