Situația economică în Turcia, din ce în ce mai gravă. Inflația a depășit 36%, cea mai mare cotă din 2002

Rata inflației din Turcia a atins cote extrem de ridicate la sfârșitul anului trecut, ajungând la 36,08%, cel mai înalt nivel al său din septembrie 2002, relatează Reuters. Datele publicate luni arată prăbușirea lirei turcești și o situație economică tot mai gravă pentru Turcia lui Erdogan.

Institutul de Statistică Turc a făcut publice noile date care arată că indicele prețurilor de consum a crescut cu 13,58%, cu mult peste anticipări care estimau o creștere de 9%. De asemenea, estimările pentru rata inflației arătau că ea va ajunge la 30,6%. Lira turcească și-a pierdut 44% din valoare anul trecut, iar după publicarea datelor, un dolar american valora 13,6 lire.

Datele arată cea mai proastă situație pentru liră din septembrie 2002, dinainte ca partidul lui Erdogan să ajungă la putere.

Ozlem Derici Sengul, expert turc și fondator al Spinn Consulting din Istanbul, spune că rata inflației își va continua creșterea și va ajunge la 40-50% în martie.

Lira turcească a atins un minim istoric de 18,4 față de dolarul american în decembrie, însă a revenit rapid după o intervenție agresivă a statului pe piață și după ce Erdogan a anunțat o schemă pentru a proteja moneda.

În ultimii cinci ani, inflația s-a aflat la cote foarte mari în Turcia, afectând puternic economiile oamenilor dar și încrederea publică în Erdogan. Problemele economice s-au accentuat mai ales după ce președintele turc a forțat Banca Centrală să reducă dobânda-cheie, deși Turcia se confruntă cu o inflație cronică.

Viziunea lui Erdogan, contestată de economiști, este că dobânzile mici vor ajuta creșterea economiei și vor încuraja investițiile, producția, exporturile și ocuparea forței de muncă. Pe cale de consecință, asta va ajuta la reducerea costurilor și a prețurilor. Este însă o viziune eronată, total contrară teoriei economice și instrumentelor de intervenție dovedite experimental, spun experții.

Astfel, Banca Centrală a Turciei, care se confruntă cu o interferență crescândă din partea lui Erdogan, a redus dobânda cheie cu patru puncte procentuale de la începutul lunii septembrie, până la 15 la sută.

#tucia #lira turceasca #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția agricolă totală a Republicii Moldova a avut o evoluție mixtă în anul 2025. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), sectorul vegetal a înregistrat o creștere puternică, care a compensat parțial scăderea din zootehnie. Per ansamblu, producția vegetală a crescut cu 21,3% față de 2024, în timp ce producția animalieră s-a redus cu 3,4%.

Creșterea agriculturii a fost susținută în principal de recoltele mai mari la culturile de bază. Producția de cereale și leguminoase boabe a ajuns la 2,76 milioane tone, în creștere cu 27,1% față de anul precedent. Recolta de grâu a urcat la 1,59 milioane tone (+33,0%), porumbul pentru boabe a atins 854,9 mii tone (+19,2%), iar orzul a crescut la 222,6 mii tone (+11,1%). O evoluție spectaculoasă a fost consemnată la leguminoasele pentru boabe, care au avansat cu 70,5%.

Totodată, un salt a fost înregistrat la rapiță, unde producția a crescut de aproximativ 3,4 ori, până la 295,4 mii tone. De asemenea, floarea-soarelui a consemnat o majorare de 35,7%, până la 840,2 mii tone.

Creșteri moderate au fost înregistrate la struguri, care au ajuns la 448,5 mii tone (+13,1%), la cartofi – 148,0 mii tone (+9,3%), la fructe, nuci și pomușoare – 629,4 mii tone (+6,0%) și la legume – 263,1 mii tone (+5,7%). În același timp, producția de sfeclă de zahăr a scăzut cu 19,5%, iar cea de culturi bostănoase alimentare s-a redus cu 4,7%.

Roada medie la cereale și leguminoase boabe a urcat la 31,9 chintale la hectar, cu 35,7% peste nivelul din 2024. Sporuri importante au fost consemnate și la porumb (+43,2%), floarea-soarelui (+38,5%), grâu (+25,9%) și rapiță (+33,2%).

Pe segmentul zootehnic, evoluția rămâne negativă. Producția de animale în greutate vie a coborât la 169,6 mii tone, în scădere cu 5,4%. Totuși, producția de lapte a crescut la 282,5 mii tone (+5,7%), iar producția de ouă a ajuns la 636,4 milioane bucăți (+1,4%).

În 2025, producția vegetală a reprezentat 74% din totalul producției agricole, față de 64% în 2024, în timp ce sectorului animalier i-a revenit doar 26%.

La începutul anului 2026, efectivele de animale continuă să se reducă, în special în gospodăriile populației. Numărul bovinelor a scăzut la 95,8 mii capete (-3,0%), cel al porcinelor la 289,6 mii capete (-23,7%), iar efectivul de ovine și caprine la 531,6 mii capete (-5,4%). Reducerea porcinelor este cea mai severă din sector.