Situație alarmantă pentru industria zahărului! Suprafețele de sfeclă de zahăr se reduc cu viteza lumii

Starea actuală a industriei sfeclei de zahăr este în pericol. Urmare a majorării de aproape trei ori a prețurilor la resursele energetice și cel al îngrășămintelor erbicidelor, pesticidelor s-a majorat costul cultivării sfeclei de zahăr, a declarat Cristina Tîșcu de la Asociația Uniunea producătorilor de zahăr din Republica Moldova în cadrul discuției Planului de activitate a Guvernului pentru anul 2023, în domeniul agriculturii.

„De exemplu în anul 2022 costurile au ajuns la 38 mii de lei față de 30 de mii de lei în 2021. Estimările arată ca în anul 2023 costurile se vor ridica la 50 mii de lei. Aceasta reprezintă o majorare de 50% față de perioada de dinainte crizei. Din aceste considerente sfecla de zahăr a devenit mai puțin atractivă pentru agricultori în comparație cu floarea soarelui, grâu, rapița și porumb unde costul este de două ori mai mic, iar venitul este comparabil cu cel de pe urma cultivării sfeclei de zahăr”.

Tîșcu spune că urmare a scumpirii resurselor energetice s-au redus și suprafețele cultivate. În anul 2022 suprafețele s-au redus cu 23% și există riscul deminării și în anii următori, încă cel mai mare risc este că Republica Moldova riscă să devină un stat importator din exportator.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a declarat că știe despre situație și că în prezent Guvernul lucrează la un șir de măsuri de sprijin pentru ramura sfeclei de zahăr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sfecla de zahar #industrie #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.