Situație alarmantă pentru industria zahărului! Suprafețele de sfeclă de zahăr se reduc cu viteza lumii

Starea actuală a industriei sfeclei de zahăr este în pericol. Urmare a majorării de aproape trei ori a prețurilor la resursele energetice și cel al îngrășămintelor erbicidelor, pesticidelor s-a majorat costul cultivării sfeclei de zahăr, a declarat Cristina Tîșcu de la Asociația Uniunea producătorilor de zahăr din Republica Moldova în cadrul discuției Planului de activitate a Guvernului pentru anul 2023, în domeniul agriculturii.

„De exemplu în anul 2022 costurile au ajuns la 38 mii de lei față de 30 de mii de lei în 2021. Estimările arată ca în anul 2023 costurile se vor ridica la 50 mii de lei. Aceasta reprezintă o majorare de 50% față de perioada de dinainte crizei. Din aceste considerente sfecla de zahăr a devenit mai puțin atractivă pentru agricultori în comparație cu floarea soarelui, grâu, rapița și porumb unde costul este de două ori mai mic, iar venitul este comparabil cu cel de pe urma cultivării sfeclei de zahăr”.

Tîșcu spune că urmare a scumpirii resurselor energetice s-au redus și suprafețele cultivate. În anul 2022 suprafețele s-au redus cu 23% și există riscul deminării și în anii următori, încă cel mai mare risc este că Republica Moldova riscă să devină un stat importator din exportator.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a declarat că știe despre situație și că în prezent Guvernul lucrează la un șir de măsuri de sprijin pentru ramura sfeclei de zahăr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sfecla de zahar #industrie #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

804 avize de plată au fost expediate freelancerilor pentru veniturile obținute în luna ianuarie, iar termenul-limită de achitare a impozitului unic este 25 februarie.

Potrivit datelor prezentate de Serviciul Fiscal de Stat, suma totală a venitului înregistrat de antreprenorii independenți în prima lună a anului a constituit 1,795 milioane de lei. Pentru această perioadă a fost calculat un impozit unic în valoare totală de 269 354,43 lei.

Circa 14% dintre antreprenorii independenți au înregistrat tranzacții prin conturile bancare dedicate activității, iar încasările raportate în conturile curente variază între 5 lei și 147 000 lei. Totodată, cinci contribuabili au utilizat echipamente de casă și de control conectate la sistemul informațional „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, suma totală a numerarului încasat prin intermediul acestora fiind de 39 128 lei.

Cota impozitului unic este de 15% pentru veniturile anuale care nu depășesc 1,2 milioane de lei și de 35% pentru partea care depășește acest plafon. Sumele achitate sunt virate într-un cont trezorerial unic, ulterior fiind repartizate către mai multe componente ale bugetului public național.

Astfel, 26,3% din impozitul colectat ajunge la bugetele locale sub formă de impozit pe venit, iar 5% reprezintă taxe locale. Alte 53,3% sunt direcționate către Bugetul asigurărilor sociale de stat, iar 15,4% – către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

În cazul în care, pe parcursul lunii ianuarie, au fost emise bonuri fiscale eronate, au existat returnări sau au fost încasate sume care nu țin de activitatea independentă, contribuabilii pot solicita modificarea avizului de plată la orice direcție de deservire fiscală.

Autoritățile reamintesc că 25 februarie 2026 este termenul-limită pentru achitarea impozitului unic aferent lunii ianuarie, iar nerespectarea acestuia poate atrage penalități conform legislației în vigoare.