Situație alarmantă pentru industria zahărului! Suprafețele de sfeclă de zahăr se reduc cu viteza lumii

Starea actuală a industriei sfeclei de zahăr este în pericol. Urmare a majorării de aproape trei ori a prețurilor la resursele energetice și cel al îngrășămintelor erbicidelor, pesticidelor s-a majorat costul cultivării sfeclei de zahăr, a declarat Cristina Tîșcu de la Asociația Uniunea producătorilor de zahăr din Republica Moldova în cadrul discuției Planului de activitate a Guvernului pentru anul 2023, în domeniul agriculturii.

„De exemplu în anul 2022 costurile au ajuns la 38 mii de lei față de 30 de mii de lei în 2021. Estimările arată ca în anul 2023 costurile se vor ridica la 50 mii de lei. Aceasta reprezintă o majorare de 50% față de perioada de dinainte crizei. Din aceste considerente sfecla de zahăr a devenit mai puțin atractivă pentru agricultori în comparație cu floarea soarelui, grâu, rapița și porumb unde costul este de două ori mai mic, iar venitul este comparabil cu cel de pe urma cultivării sfeclei de zahăr”.

Tîșcu spune că urmare a scumpirii resurselor energetice s-au redus și suprafețele cultivate. În anul 2022 suprafețele s-au redus cu 23% și există riscul deminării și în anii următori, încă cel mai mare risc este că Republica Moldova riscă să devină un stat importator din exportator.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a declarat că știe despre situație și că în prezent Guvernul lucrează la un șir de măsuri de sprijin pentru ramura sfeclei de zahăr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sfecla de zahar #industrie #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.