Situație alarmantă pentru industria zahărului! Suprafețele de sfeclă de zahăr se reduc cu viteza lumii

Starea actuală a industriei sfeclei de zahăr este în pericol. Urmare a majorării de aproape trei ori a prețurilor la resursele energetice și cel al îngrășămintelor erbicidelor, pesticidelor s-a majorat costul cultivării sfeclei de zahăr, a declarat Cristina Tîșcu de la Asociația Uniunea producătorilor de zahăr din Republica Moldova în cadrul discuției Planului de activitate a Guvernului pentru anul 2023, în domeniul agriculturii.

„De exemplu în anul 2022 costurile au ajuns la 38 mii de lei față de 30 de mii de lei în 2021. Estimările arată ca în anul 2023 costurile se vor ridica la 50 mii de lei. Aceasta reprezintă o majorare de 50% față de perioada de dinainte crizei. Din aceste considerente sfecla de zahăr a devenit mai puțin atractivă pentru agricultori în comparație cu floarea soarelui, grâu, rapița și porumb unde costul este de două ori mai mic, iar venitul este comparabil cu cel de pe urma cultivării sfeclei de zahăr”.

Tîșcu spune că urmare a scumpirii resurselor energetice s-au redus și suprafețele cultivate. În anul 2022 suprafețele s-au redus cu 23% și există riscul deminării și în anii următori, încă cel mai mare risc este că Republica Moldova riscă să devină un stat importator din exportator.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a declarat că știe despre situație și că în prezent Guvernul lucrează la un șir de măsuri de sprijin pentru ramura sfeclei de zahăr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sfecla de zahar #industrie #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.