Situație disperată! Moldovenilor le revine cel mai mic volum de apă pe cap de locuitor din UE

Volumul resurselor interne de apă raportate pe cap de locuitor este sub 600 m3, fiind unul din cele mai scăzute nivele comparativ cu alte state europene.

În Republica Moldova, pe parcursul ultimilor ani, extinderea rețelelor publice de alimentare cu apă nu a fost însoțită de o „lărgire” adecvată a rețelelor publice de canalizare: între 2010 și 2020 lungimea rețelelor de aprovizionare cu apă a crescut cu 81,3%, iar lungimea rețelelor de canalizare s-a majorat doar cu 14,8%”, potrivit unei analize a Expert – Grup.

După cum spun analiștii, această discrepanță determină ca în circuitul natural, sub formă de apă epurată, să fie întoarsă doar o parte din apa captată ce a fost utilizată pentru necesitățile umane. Evident că acest fapt creează mai multe probleme: pune o presiune suplimentară asupra resurselor naturale, sporește costurile de tratare a apei și creează riscuri adiționale pentru sănătate a populației. În acest context, politicile în domeniul alimentării cu apă și canalizare trebuie să abordeze într-un mod mult mai echilibrat raportul dintre extinderea rețelelor de canalizare și a celor de alimentare cu apă.

În Republica Moldova există un proiect de aprovizionare cu apă. Banca Mondială a aprobat finanțare proiectului la sfârșitul lunii ianuarie 2022. Un prim risc se referă la asigurarea contribuției de 1 mil. USD din partea APL-urilor beneficiare ale proiectului. Acest cost ar putea reprezenta un efort semnificativ pentru APL, în condițiile bazei impozabile reduse la nivelul local. În aceste condiții, o soluție ar putea fi includerea în cadrul fondurilor dedicate (Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Local și Fondul Național de Mediu) a unor linii bugetare separate care ar prevedea acordarea unei sume ce ar acoperi contribuția financiară a APL-urilor beneficiare din cadrul proiectelor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#canalizre #apa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.