Situație gravă la Aeroportul Chișinău – plin de cârpeli! Tofilat: Desene animate cu terminale și hub-uri interplanetare

E destul o poză ca să înțelegem ce ”management” au făcut timp de 10 ani alde Aviainvest. Acea plapumă plină de cârpeli este peronul Aeroportului Internațional Chișinău. În rest au fost desene animate despre viitoare terminale, povești despre hub-uri transcontinentale sau interplanetare și mulți bani sifonați prin toate mijloacele posibile. Timp de 10 ani nu s-a modernizat mai nimic, chiar dacă conjunctura pieței a fost deosebit de prielnică – creștere vertiginoasă a traficului și dobânzi foarte joase pe piețele internaționale de capital, susține directorul CFM, Oleg Tofilat.

Dânsul spune că apreciază restaurantele și sălile de așteptare din interiorul gării, dar și pentru ele se încasează 13 euro de la fiecare călător dus-întors. Asta ca să nu amintim de acei faimoși 9 euro pentru ”modernizare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Nu avem altceva cu ce să ne lăudăm din moștenirea șoricistă – înregistrarea pasagerilor se petrece exact ca 10 ani în urmă, deplasarea din gară în aeronavă tot cu autocarul se face, alimentarea cu combustibil tot cu camioanele, terminale noi nu au apărut, gestiunea traficului de mașini ce vin și pleacă în tranzit sau în parcare e lacrimogenă… Poate fi cumva mai rău în gestiunea statului? Legea lui Murphy ne sugerează că oricând poate fi mai rău. Mai ales că acum a scăzut dramatic numărul de curse, și următoarele luni veniturile vor fi mai modeste. Dar cu răbdare și dedicație, avem toate șansele de a edifica un aeroport la nivelul exigențelor zilei, mai spune Tofilat.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

#pista #dezastru #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia și China au început să recurgă din ce în ce mai des la comerț prin barter, revenind la o practică specifică anilor 90, pentru a ocoli dificultățile de plată cauzate de sancțiunile occidentale, relatează Reuters.

Potrivit unor surse din domeniul comerțului, băncile chineze refuză să accepte transferuri din Rusia de teama sancțiunilor secundare, ceea ce obligă companiile să înlocuiască plățile bancare cu schimburi de mărfuri. În ultimele doi ani, Reuters a identificat cel puțin opt astfel de tranzacții între companii rusești și chineze. Diferențele majore dintre datele Serviciului Vamal Federal și cele ale Băncii Rusiei privind importurile – de până la 7 miliarde de dolari în perioada ianuarie-iunie – sugerează extinderea acestor practici.

Produsele agricole, în special grâul, sunt principalele bunuri folosite la schimb. Grâul rusesc a fost tranzacționat contra automobile, bunuri de larg consum, electrocasnice și materiale de construcții. În alte cazuri, semințele de in au fost schimbate pe echipamente și servicii, inclusiv instalarea și testarea utilajelor pe teritoriul Rusiei. De asemenea, unele operațiuni au implicat „importul paralel”, prin care produse europene au ajuns în Rusia via China, în schimbul materiei prime rusești.

Fenomenul a fost confirmat și la un forum de afaceri desfășurat în august la Kazan, unde companiile chineze au subliniat că plățile în numerar și cerințele de localizare sunt cele mai mari obstacole în cooperarea cu Rusia. Reprezentanții Hainan Longpan Oilfield Technology au propus chiar utilizarea unui certificat special al vămii chineze pentru a facilita schimburile de motoare navale și generatoare pe materiale metalurgice.

Autoritățile chineze lucrează în prezent la o legislație unificată privind barterul, deoarece regulile variază de la o provincie la alta. În Rusia, Ministerul Dezvoltării Economice a elaborat deja un ghid pentru companii privind tranzacțiile barter, iar unele firme – precum „Astarta-agrotrading” din Saratov – au aplicat schema și cu parteneri din Pakistan, schimbând zeci de mii de tone de năut și linte pe citrice, cartofi și orez.

Astfel, barterul revine ca soluție de avarie pentru economia rusă, în condițiile în care presiunea sancțiunilor blochează tot mai mult accesul la sistemul financiar internațional.