Situație ingrată: Un constructor foarte bun poate câștiga dublu față de un universitar

Statul trebuie să-și schimbe atitudinea față de cercetare pentru a evita situațiile jenante când un profesor moldovean primește un salariu de zece ori mai mic în comparație cu un coleg din Europa. De această părere au fost invitații emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, și Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei.

Potrivit lor, situația în care ajung savanții moldoveni este dictată de multe ori de limite impuse de anumite regulamente naționale care stabilesc plafonul de remunerare pentru cercetători. Astăzi salariul mediu brut în activități științifice depășește cu puțin salariul mediu brut de 13 170 de lei, iar un începător primește aproximativ opt mii de lei.

„Un constructor foarte bun poate câștiga dublu față de un universitar numai că efortul pe care îl depune o persoană ca să ajungă pe această poziție este mult mai mare în comparație cu efortul depus de un meseriaș bun în construcții sau bucătărie. A deveni cercetător înseamnă să dai bacul, să faci studii universitare, un master, un doctorat, să ai publicații, să ai idei. Abia după asta începe cariera academică. Asta înseamnă investiții, timp, efort, jertfe, sacrificii ca la un moment salariul tău să fie cât cel mediu pe economie. Mi se pare o situație foarte ingrată”, a menționat Viorel Bostan, rectorul UTM.

Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, a afirmat că cercetarea în Republica Moldova este finanțată din bani publici și oportunități legate de programele europene de cercetare.

„Politica europeană presupune cel puțin trei la sută din Produsul Intern Brut pentru cercetare. Noi suntem la nivelul 0,28 din PIB. Cercetarea nu poate să existe fără o finanțare adecvată. Programele europene ne oferă o finanțare generoasă, doar că acolo este o competiție acerbă. Avem echipe bine pregătite, dar cu o infrastructură slabă. Cu toate acestea, nu suntem mai slabi, dar mai degrabă timizi în ceea ce privește excelența în cercetare”, a menționat Aurelia Hanganu.

La sfârșitul anului trecut, erau angajați în activități de cercetare-dezvoltare 3526 de salariați, cu aproape zece la sută mai puțin în comparație cu anul 2022. O treime din cercetători au depășit vârsta de 64 de ani, iar numărul celor mai tineri de 34 de ani este de aproximativ 12 la sută. Doar un procent din cercetător are vârsta sun 25 de ani.

#Viorel Bostan #Aurelia Hanganu #cercetare #angajati #RLIVE TV #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat cauzele creșterii prețurilor la locuințe din Chișinău și a dat asigurări că nu există riscuri iminente pentru beneficiarii programului „Prima Casă Plus”, chiar dacă pe piață se observă o tendință de scumpire a apartamentelor.

„Vreau să liniștesc spiritele și să menționez că nivelul de executare și onorare a obligațiilor contractate de persoanele fizice este unul bun în Republica Moldova. Cei care se creditează își onorează obligațiile”, a declarat Belous, răspunzând la întrebările jurnaliștilor privind posibile falimente în rândul debitorilor, scrie REALITATEA.

Potrivit ministrei, majorarea prețurilor la locuințe este un fenomen complex, cauzat de creșterea costurilor în sectorul construcțiilor și de evoluțiile economice generale:

”Dacă examinăm componenta de preț, vedem că au crescut salariile în domeniul construcțiilor, la fel și cheltuielile pentru materiale. Cu cinci ani în urmă, salariul declarat la fisc de către o companie de construcții nu depășea 10.000 de lei, astăzi avem salarii de peste 15.000 și mai mult. Toate aceste componente se reflectă în preț”.

Belous a recunoscut că programul „Prima Casă Plus” a avut un anumit impact asupra prețurilor, dar consideră că soluția nu este restricționarea cererii, ci stimularea ofertei pe piața imobiliară.

„Programul a influențat prețul, dar trebuie să ținem cont și de ofertă. Lucrăm pentru a fluidiza procesul, să creăm mai multe prerogative care să mărească oferta de locuințe. Astfel, sperăm că prețurile se vor stabiliza”.

Referindu-se la eventuale dificultăți de plată ale beneficiarilor, ministra a declarat că Ministerul Finanțelor și Banca Națională monitorizează constant indicatorii de stabilitate financiară:

Eu nu estimez un risc iminent pentru persoanele care au luat credite imobiliare. Sunt parte a Comitetului de Stabilitate Financiară și pot spune că debitorii își onorează, în mare parte, obligațiile asumate. Situația este stabilă”.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.