Situație tensionată în sectorul energetic al țării! Maia Sandu convoacă Consiliul Suprem de Securitate

Consiliul Suprem de Securitate se întrunește, astăzi, pentru a evalua situația în domeniul securității energetice. Ședința începe la ora 18:00.

Republica Moldova se află în pragul unei crize energetice, în condițiile în care de astăzi, 24 octombrie, Tiraspolul a redus livrările la 27%, iar din noiembrie la 23%. Motivul este diminuarea cu 30% a volumelor de gaze livrate de concernul rus Gazprom.

În cazul stopării definitive a livrărilor de gaz în stânga Nistrului, Republica Moldova va rămâne fără curentul electric de la Centrala de la Cuciurgan.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat în cadrul emisiunii „în Profunzime” că în cazul unui asemenea scenariu, autoritățile intenționează să achiziționeze energie electrică de pe piața europeană, dar și să majoreze producția de curent livrată de CET-urile locale.

„Energia achiziționată de pe piețele europene va fi mai scumpă, dar trebuie să fim pregătiți de acest lucru”, a precizat ministrul.

În prezent, Republica Moldova importă 70% din necesarul de curent de la Cuciurgan și 30% din România.

Tariful pentru consumatorii Premier Energy este de 3,15 lei pentru KW/h, iar pentru cei din nordul țării – 3,21 lei KW/h.

#consiliu #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.