Situație tensionată la Tiraspol! Krasnoselski turbează de furie că Moldovagaz i-a redus livrările de gaz

Pretinsele autorități de la Tiraspol se arată deranjate de faptul că Republica Moldova a decis reducerea livrărilor de gaz în stânga Nistrului.

Vadim Krasnoselski autointitulatul președinte din stânga Nistrului într-un comunicat de presă, după ședința Consiliului de Suprem de Securitate, susține că Chișinăul a încălcat grav acordul existent între Moldovagaz și Gazprom, potrivit căruia din cei 171 de milioane de metri cubi de gaze furnizați Republicii Moldova, 118 milioane ar trebui să fie trimise către Transnistria.

Liderul nerecunoscutei regiuni susține că, în atare condiții, se vor face economii cu consumul de gaz în regiune și că se va adresa președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin fără să precizeze cu ce anume se va adresa Moscovei.

Andrei Spînu, miinistrul Infrastructurii afirmă că Gazprom a confirmat doar 5.7 mln m3 de gaz pe zi pentru țara noastră pentru luna noiembrie, ceea ce reprezintă 51% din volumele agreate conform contractului. Acest volum va fi repartizat după cum urmează: 3,4 mln m3 pe zi pentru malul drept și 2.3 mln pe zi pentru malul stâng. Regiunea transnistreană va primi cu peste 40% mai puțin decât în luna octombrie.

Energocom a achiziționat de pe piață alte 27 mln m3 de gaz. În total, rezerva strategică de gaz este de aproximativ de 127 mln m3.

#gaz #tiraspol #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.