Situație tensionată la Tiraspol! Krasnoselski turbează de furie că Moldovagaz i-a redus livrările de gaz

Pretinsele autorități de la Tiraspol se arată deranjate de faptul că Republica Moldova a decis reducerea livrărilor de gaz în stânga Nistrului.

Vadim Krasnoselski autointitulatul președinte din stânga Nistrului într-un comunicat de presă, după ședința Consiliului de Suprem de Securitate, susține că Chișinăul a încălcat grav acordul existent între Moldovagaz și Gazprom, potrivit căruia din cei 171 de milioane de metri cubi de gaze furnizați Republicii Moldova, 118 milioane ar trebui să fie trimise către Transnistria.

Liderul nerecunoscutei regiuni susține că, în atare condiții, se vor face economii cu consumul de gaz în regiune și că se va adresa președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin fără să precizeze cu ce anume se va adresa Moscovei.

Andrei Spînu, miinistrul Infrastructurii afirmă că Gazprom a confirmat doar 5.7 mln m3 de gaz pe zi pentru țara noastră pentru luna noiembrie, ceea ce reprezintă 51% din volumele agreate conform contractului. Acest volum va fi repartizat după cum urmează: 3,4 mln m3 pe zi pentru malul drept și 2.3 mln pe zi pentru malul stâng. Regiunea transnistreană va primi cu peste 40% mai puțin decât în luna octombrie.

Energocom a achiziționat de pe piață alte 27 mln m3 de gaz. În total, rezerva strategică de gaz este de aproximativ de 127 mln m3.

#gaz #tiraspol #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.

#raioane #reforma #buget