Situație tensionată pe piața regională a motorinei! ANRE: Republica Moldova, la moment, nu se confruntă cu un deficit

Rafinăriile din România trebuie să identifice în acest an surse alternative pentru cel puțin 80% din importurile de motorină efectuate anul trecut, iar cele europene, pentru aproximativ 50%, de duminică intrând în vigoare embargoul impus de UE importului de carburanți din Rusia.

Dacă, în cazul benzinei, România este exportator net, în cazul motorinei situația este contrară. România a importat, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în primele 9 luni ale anului trecut, 1,85 milioane tone, din care 1,25 milioane tone direct din Federația Rusă. Comparativ, în primele 9 luni ale lui 2021, importurile de motorină din Rusia au fost de 1,3 milioane tone în primele 9 luni și de 1,79 milioane tone pe întreg anul.

Chiar dacă au importat mai puțină motorină din Rusia în primele trimestre ale anului trecut, companiile autohtone au achitat către partenerii ruși 1,3 miliarde de euro, o sumă cu 69% mai ridicată decât cea aferentă perioadei similare din 2021, de 0,77 milioane euro.

Factura exporturilor către Republica Moldova s-a ridicat la aproape jumătate de miliard de euro în primele trei trimestre ale anului trecut.

Cantitatea totală de motorină importată de companiile autohtone reprezintă aproximativ o treime din motorina comercializată într-un an în România.

Liderul pieței de distribuție a carburanților, OMV Petrom, care deține rafinăria Petrobrazi din România, unde procesează două treimi țiței extras din România și o treime țiței de import, susține că deja și-a diversificat sursele.

În plus, în martie va intra în revizie cea mai mare rafinărie din Uniunea Europeană, cea deținută de Shell în Olanda, la Pernis, cu o capacitate anuală de procesare de 20 milioane tone, aproximativ de 2 ori mai ridicată decât cea a celor 3 rafinării autohtone sau cât capacitatea totală de rafinare a României și Bulgariei.

De altfel, dincolo de identificare de surse alternative de alimentare, soarta rafinăriei Lukoil de la Burgas din Bulgaria este principala sursă de incetitudine din regiune.

După ce foști oficiali bulgari și ucraineni au anunțat că o parte din producția acesteia a ajuns în Ucraina, președintele Dumei de Stat din Rusia, Viacheslav Volodi, a cerut Comisiei pentru Securitate și Anticorupție, precum și Comisiei pentru Energie, să analizeze informațiile apărute în presa internațională.

Autoritățile bulgare au anunțat că vor permite rafinăriei Lukoil, care produce o cantitate de 2 ori mai ridicată decât cea necesară acoperirii consumului autohton, să exporte carburanți doar în Ucraina, și pregătesc legislația necesară pentru o eventuală preluare a rafinăriei.

Dacă rafinăria de la Burgas nu se va mai alimenta cu țiței rusesc (fie ca urmare a unei decizii a grupului rus, fie a preluării ei de către statul bulgar), concurența în regiune se va ascuți, iar rafinăria bulgară și-ar putea diminua producția, cu efect asupra prețului, în special al motorinei.

În plus, singurii eventuali compărători care ar avea țiței din surse alternative mai ușor transportabil în Marea Neagră ar fi compania azeră Socar și, în special cea kazahă, KMG.Numai că fiecare dintre cele 2 companii deține deja rafinării în regiune, azerii în Turcia, kazahii în România, Petrotel. În ambele cazuri se pune problema dacă pot alimenta 2 rafinării la Marea Neagră. Iar KMG are și alte probleme, statul român confiscându-i 60% din profitul contabil pe 2022 prin nou introdusa taxă de solidaritate.

Incertă este și soarta Petrotel, rafinăria deținută de Lukoil în România, care era alimentată până acum cu țiței rusesc.

Două companii din Republica Moldova domină piața importurilor de carburanți

Șefa Serviciului de presă de la ANRE, Galina Sanduța a declarat pentru BANI.MD că deocamdată pentru Republica Moldova nu există riscuri cu privire la aprovizionarea cu motorină, în condițiile în care distribuitorii de carburanți din Republica Moldova care au rafinării în România s-au asigurat din timp urmare a embargoului impus petrolului și produselor petroliere rusești.

Lukoil Moldova este unul dintre principalii jucători de pe piața carburanților din Republica Moldova. Asigură 97,2% din cantitatea totală importată de benzină. Achiziția se face de la rafinăria Petrotel din România controlată de ruși.

Totodată, Lukoil Moldova împreună Rompetrol Moldova, asigură 75 % din toată cantitatea importată de motorină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #carburanti #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova