Slovacia sfidează amenințările lui Fico: Continuă livrările de energie electrică către Ucraina

Operatorul slovac de sisteme electrice, compania de stat SEPS, a anunțat că va continua livrările de energie electrică către Ucraina în cadrul ajutorului de urgență, conform contractului în vigoare cu compania ucraineană de stat „Ukrenergo”. Informația a fost publicată de iRozhlas, citând declarația SEPS.

Conform comunicatului, livrările vor fi realizate prin toate liniile de înaltă tensiune în regim normal, în ciuda amenințărilor recente ale prim-ministrului slovac Robert Fico.

La sfârșitul lunii decembrie, Fico a declarat că Slovacia ar putea opri exporturile de energie electrică către Ucraina dacă, de la 1 ianuarie 2025, Kievul oprește tranzitul gazelor rusești. Premierul slovac a afirmat că încetarea tranzitului ar putea genera costuri suplimentare pentru Europa, estimate la 120 de miliarde de euro în perioada 2025–2026, iar Slovacia ar pierde aproximativ 500 de milioane de euro anual.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a numit amenințările lui Fico o încercare de a deschide un „al doilea front energetic” împotriva Ucrainei. „Se pare că [Vladimir] Putin i-a cerut lui Fico să acționeze împotriva intereselor Slovaciei, amenințând să oprească livrările de urgență de energie electrică către Ucraina în plină iarnă, când sistemul nostru energetic este supus atacurilor rusești”, a declarat Zelenski.

Pe 3 ianuarie, Fico a mai afirmat că Slovacia ar putea reduce ajutorul pentru refugiații ucraineni aflați pe teritoriul său, ca răspuns la oprirea tranzitului de gaze rusești.

În aceeași seară, la Bratislava, a avut loc un miting împotriva politicii pro-ruse a lui Robert Fico și în sprijinul Ucrainei. Potrivit publicației locale Aktuality, aproximativ 4.000 de persoane s-au adunat în fața clădirii guvernului. Evenimentul a fost organizat de asociația civică „Pace pentru Ucraina”. Manifestanții au purtat steaguri ale Slovaciei și Uniunii Europene, iar imnul UE, „Oda bucuriei” din Simfonia a IX-a a lui Beethoven, a răsunat în timpul protestului. Printre sloganurile afișate s-au numărat: „Slovacia este Europa!”, „Fico, mută-te la Moscova!” și „Nu suntem puntea Rusiei!”.

În cadrul mitingului, politiciana de opoziție Lucia Štasselová a reamintit de invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice în 1968. „Nu voi permite ca această țară să cadă sub influența politică a Rusiei”, a declarat ea.

Livrările de gaze rusești către Uniunea Europeană prin Ucraina s-au oprit pe 1 ianuarie, după expirarea contractului de cinci ani dintre Gazprom și Naftogaz și refuzul Kievului de a-l prelungi. Sistemul de transport al gazelor din Ucraina era ultima rută de tranzit către Europa Centrală, după explozia gazoductelor Nord Stream și suspendarea fluxurilor prin conducta Iamal-Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Slovacia #Energie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.