Slusari dă de pământ cu ministrul Alaiba: Este rupt de realitate și axat pe obiective care nu pot salva economia

În lumina recentelor declarații și acțiuni ale actualului ministru al economiei, Dumitru Alaiba, mulți experți și lideri de opinie, printre care și fostul deputat Alexandr Slusari, susțin că Republica Moldova are nevoie de o schimbare urgentă la conducerea Ministerului Economiei.

Slusari a subliniat că actualul ministru pare să fie “rupt de realitate” și să se concentreze pe obiective care nu contribuie eficient la salvarea economiei țării. O critică majoră adusă lui Alaiba a fost legată de declarația sa cu privire la creșterea economică a Moldovei în 2023, care a fost pusă sub semnul întrebării, dat fiind că PIB-ul a înregistrat o scădere în primele nouă luni ale anului.

„Eu am așteptat să aud de la Dumitru Alaiba măsurile pentru rezolvarea problemei deficitului imens al balanței comerciale, la care importuri aproape cu 2,5 ori depășesc exporturi (dintre care, apropo, peste 30 % este marfa reexportată). Cum ar trebuie să fie stimulați și promovați producătorii autohtoni în dezvoltare și creare a locurilor noi de muncă aici acasă. Am vrut să cunosc cum contribuie ministerul la demonopolizarea economiei și de ce așa și rămâne mort Consiliul Concurenței, condus de persoana, promovată de Dumitru Alaiba. După aproape trei ani de guvernare ce nu vă ajunge în combaterea abuzurilor și acordurilor de cartel pe piețele Moldovei ? Poate nu aveți voturi suficiente în Parlament pentru a modifica legislația ? Poate vă temeți de Vaja Jhashi, căci are 4 cetățenii și dublă identitate”, se întreabă retoric Slusari.

Comparând situația cu cea din România, unde economia a crescut cu 2,2%, Slusari a evidențiat necesitatea unei creșteri anuale a PIB-ului moldovean de 8-10% timp de 10 ani pentru a depăși dificultățile actuale.

Fostul deputat a subliniat, de asemenea, că așteptările sale față de Alaiba au rămas nesatisfăcute în ceea ce privește măsurile pentru rezolvarea deficitului imens al balanței comerciale, stimularea producătorilor autohtoni și combaterea practicilor neloiale comerciale ale supermarketurilor.

Întrebările adresate de Slusari au vizat și ineficiența Consiliului Concurenței condus de Alaiba în combaterea abuzurilor și acordurilor de cartel. În plus, a subliniat că modificările aduse legislației privind relațiile dintre supermarketuri și furnizorii de produse agroalimentare nu au avut impactul scontat, ceea ce a generat o situație în care producătorii continuă să fie afectați de cererile exagerate ale marilor retaileri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#slisari #Alaiba #ministru #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a plătit Rusiei mai mult decât a oferit Ucrainei de la începutul invaziei, iar această situație reprezintă „o rușine”, a declarat ministra de externe a Suediei, Maria Malmer Stenergard, în cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Externe, relatează European Pravda.

„Este o rușine”, Europa a finanța Rusia cu 124 de miliarde mai mult decât a ajutat Ucraina

Potrivit ei, de la începutul războiului, statele europene au acordat Kievului 187 de miliarde de euro sub formă de asistență, în timp ce importurile de petrol și gaze rusești au însumat 201 miliarde de euro. Dacă se includ și alte mărfuri, totalul plăților către Moscova ajunge la 311 miliarde de euro.

„Asta înseamnă o susținere negativă a Ucrainei de 124 de miliarde de euro. Este pur și simplu un mare păcat”, a afirmat șefa diplomației suedeze, prezentând jurnaliștilor un grafic cu datele respective. Ea a subliniat că fără creșterea ajutorului pentru Kiev și intensificarea presiunilor asupra Moscovei, nu poate exista o discuție realistă despre pace.

Stenergard a numit utilizarea activelor rusești înghețate o soluție „foarte bună” și a insistat ca aceasta să devină baza unui mecanism financiar durabil.

Într-un interviu acordat Politico, ministra suedeză a atras atenția și asupra dezechilibrelor din interiorul NATO. Țările nordice și baltice — cu o populație totală sub 30 de milioane de oameni — oferă în prezent o treime din întreaga asistență militară pentru Ucraina, deși populația aliată a NATO se apropie de un miliard.

„Acest lucru spune multe despre ce fac statele nordice, dar și mai multe despre ceea ce nu fac alții”, a declarat Stenergard.

Politico notează că Danemarca a contribuit cu 10 miliarde de euro (aprox. 3% din PIB), Spania cu 1,5 miliarde (0,2% din PIB), iar Ungaria cu mai puțin de 0,04% din PIB. Alte state mari — precum Germania, Marea Britanie, Polonia, Franța și Țările de Jos — furnizează sprijin substanțial, însă, în raport cu dimensiunea economiilor lor, contribuțiile rămân sub nivelul danez.

Bruxellesul caută soluții pentru finanțare

Comisia Europeană a transmis recent statelor membre trei opțiuni de sprijin financiar pe termen lung pentru Ucraina: două implică majorarea contribuțiilor naționale, iar a treia — considerată de Stenergard singura „cu adevărat fiabilă” — prevede folosirea celor aproximativ 170 de miliarde de euro în active rusești înghețate în Belgia.

Cu toate acestea, Belgia refuză deocamdată să transfere controlul asupra activelor depozitate în sistemul Euroclear, argumentând că nu poate suporta singură riscurile juridice. Șefa diplomației suedeze a declarat că Stockholmul este pregătit să caute soluții de garantare — fie prin bugetul UE, fie prin mecanisme bilaterale — pentru a debloca fondurile destinate Ucrainei.

#uceaina #UE #Rusia