Slusari dă de pământ cu ministrul Alaiba: Este rupt de realitate și axat pe obiective care nu pot salva economia

27 Dec. 2023, 09:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Dec. 2023, 09:25 // Actual //  bani.md

În lumina recentelor declarații și acțiuni ale actualului ministru al economiei, Dumitru Alaiba, mulți experți și lideri de opinie, printre care și fostul deputat Alexandr Slusari, susțin că Republica Moldova are nevoie de o schimbare urgentă la conducerea Ministerului Economiei.

Slusari a subliniat că actualul ministru pare să fie „rupt de realitate” și să se concentreze pe obiective care nu contribuie eficient la salvarea economiei țării. O critică majoră adusă lui Alaiba a fost legată de declarația sa cu privire la creșterea economică a Moldovei în 2023, care a fost pusă sub semnul întrebării, dat fiind că PIB-ul a înregistrat o scădere în primele nouă luni ale anului.

„Eu am așteptat să aud de la Dumitru Alaiba măsurile pentru rezolvarea problemei deficitului imens al balanței comerciale, la care importuri aproape cu 2,5 ori depășesc exporturi (dintre care, apropo, peste 30 % este marfa reexportată). Cum ar trebuie să fie stimulați și promovați producătorii autohtoni în dezvoltare și creare a locurilor noi de muncă aici acasă. Am vrut să cunosc cum contribuie ministerul la demonopolizarea economiei și de ce așa și rămâne mort Consiliul Concurenței, condus de persoana, promovată de Dumitru Alaiba. După aproape trei ani de guvernare ce nu vă ajunge în combaterea abuzurilor și acordurilor de cartel pe piețele Moldovei ? Poate nu aveți voturi suficiente în Parlament pentru a modifica legislația ? Poate vă temeți de Vaja Jhashi, căci are 4 cetățenii și dublă identitate”, se întreabă retoric Slusari.

Comparând situația cu cea din România, unde economia a crescut cu 2,2%, Slusari a evidențiat necesitatea unei creșteri anuale a PIB-ului moldovean de 8-10% timp de 10 ani pentru a depăși dificultățile actuale.

Fostul deputat a subliniat, de asemenea, că așteptările sale față de Alaiba au rămas nesatisfăcute în ceea ce privește măsurile pentru rezolvarea deficitului imens al balanței comerciale, stimularea producătorilor autohtoni și combaterea practicilor neloiale comerciale ale supermarketurilor.

Întrebările adresate de Slusari au vizat și ineficiența Consiliului Concurenței condus de Alaiba în combaterea abuzurilor și acordurilor de cartel. În plus, a subliniat că modificările aduse legislației privind relațiile dintre supermarketuri și furnizorii de produse agroalimentare nu au avut impactul scontat, ceea ce a generat o situație în care producătorii continuă să fie afectați de cererile exagerate ale marilor retaileri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!