Slusari dă de pământ cu ministrul Alaiba: Este rupt de realitate și axat pe obiective care nu pot salva economia

În lumina recentelor declarații și acțiuni ale actualului ministru al economiei, Dumitru Alaiba, mulți experți și lideri de opinie, printre care și fostul deputat Alexandr Slusari, susțin că Republica Moldova are nevoie de o schimbare urgentă la conducerea Ministerului Economiei.

Slusari a subliniat că actualul ministru pare să fie „rupt de realitate” și să se concentreze pe obiective care nu contribuie eficient la salvarea economiei țării. O critică majoră adusă lui Alaiba a fost legată de declarația sa cu privire la creșterea economică a Moldovei în 2023, care a fost pusă sub semnul întrebării, dat fiind că PIB-ul a înregistrat o scădere în primele nouă luni ale anului.

„Eu am așteptat să aud de la Dumitru Alaiba măsurile pentru rezolvarea problemei deficitului imens al balanței comerciale, la care importuri aproape cu 2,5 ori depășesc exporturi (dintre care, apropo, peste 30 % este marfa reexportată). Cum ar trebuie să fie stimulați și promovați producătorii autohtoni în dezvoltare și creare a locurilor noi de muncă aici acasă. Am vrut să cunosc cum contribuie ministerul la demonopolizarea economiei și de ce așa și rămâne mort Consiliul Concurenței, condus de persoana, promovată de Dumitru Alaiba. După aproape trei ani de guvernare ce nu vă ajunge în combaterea abuzurilor și acordurilor de cartel pe piețele Moldovei ? Poate nu aveți voturi suficiente în Parlament pentru a modifica legislația ? Poate vă temeți de Vaja Jhashi, căci are 4 cetățenii și dublă identitate”, se întreabă retoric Slusari.

Comparând situația cu cea din România, unde economia a crescut cu 2,2%, Slusari a evidențiat necesitatea unei creșteri anuale a PIB-ului moldovean de 8-10% timp de 10 ani pentru a depăși dificultățile actuale.

Fostul deputat a subliniat, de asemenea, că așteptările sale față de Alaiba au rămas nesatisfăcute în ceea ce privește măsurile pentru rezolvarea deficitului imens al balanței comerciale, stimularea producătorilor autohtoni și combaterea practicilor neloiale comerciale ale supermarketurilor.

Întrebările adresate de Slusari au vizat și ineficiența Consiliului Concurenței condus de Alaiba în combaterea abuzurilor și acordurilor de cartel. În plus, a subliniat că modificările aduse legislației privind relațiile dintre supermarketuri și furnizorii de produse agroalimentare nu au avut impactul scontat, ceea ce a generat o situație în care producătorii continuă să fie afectați de cererile exagerate ale marilor retaileri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#slisari #Alaiba #ministru #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.