Slusari dă de pământ cu ministrul Alaiba: Este rupt de realitate și axat pe obiective care nu pot salva economia

27 Dec. 2023, 09:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Dec. 2023, 09:25 // Actual //  bani.md

În lumina recentelor declarații și acțiuni ale actualului ministru al economiei, Dumitru Alaiba, mulți experți și lideri de opinie, printre care și fostul deputat Alexandr Slusari, susțin că Republica Moldova are nevoie de o schimbare urgentă la conducerea Ministerului Economiei.

Slusari a subliniat că actualul ministru pare să fie „rupt de realitate” și să se concentreze pe obiective care nu contribuie eficient la salvarea economiei țării. O critică majoră adusă lui Alaiba a fost legată de declarația sa cu privire la creșterea economică a Moldovei în 2023, care a fost pusă sub semnul întrebării, dat fiind că PIB-ul a înregistrat o scădere în primele nouă luni ale anului.

„Eu am așteptat să aud de la Dumitru Alaiba măsurile pentru rezolvarea problemei deficitului imens al balanței comerciale, la care importuri aproape cu 2,5 ori depășesc exporturi (dintre care, apropo, peste 30 % este marfa reexportată). Cum ar trebuie să fie stimulați și promovați producătorii autohtoni în dezvoltare și creare a locurilor noi de muncă aici acasă. Am vrut să cunosc cum contribuie ministerul la demonopolizarea economiei și de ce așa și rămâne mort Consiliul Concurenței, condus de persoana, promovată de Dumitru Alaiba. După aproape trei ani de guvernare ce nu vă ajunge în combaterea abuzurilor și acordurilor de cartel pe piețele Moldovei ? Poate nu aveți voturi suficiente în Parlament pentru a modifica legislația ? Poate vă temeți de Vaja Jhashi, căci are 4 cetățenii și dublă identitate”, se întreabă retoric Slusari.

Comparând situația cu cea din România, unde economia a crescut cu 2,2%, Slusari a evidențiat necesitatea unei creșteri anuale a PIB-ului moldovean de 8-10% timp de 10 ani pentru a depăși dificultățile actuale.

Fostul deputat a subliniat, de asemenea, că așteptările sale față de Alaiba au rămas nesatisfăcute în ceea ce privește măsurile pentru rezolvarea deficitului imens al balanței comerciale, stimularea producătorilor autohtoni și combaterea practicilor neloiale comerciale ale supermarketurilor.

Întrebările adresate de Slusari au vizat și ineficiența Consiliului Concurenței condus de Alaiba în combaterea abuzurilor și acordurilor de cartel. În plus, a subliniat că modificările aduse legislației privind relațiile dintre supermarketuri și furnizorii de produse agroalimentare nu au avut impactul scontat, ceea ce a generat o situație în care producătorii continuă să fie afectați de cererile exagerate ale marilor retaileri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Nov. 2024, 11:05
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Nov. 2024, 11:05 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Creșterea ratei de politică monetară la 21% a propulsat Rusia pe locul doi în lume în ceea ce privește rata reală a dobânzii, care ia în calcul inflația. Astfel, cu o inflație anuală de 8,6%, rata reală a dobânzii în Rusia se ridică la 11,4%, conform calculelor efectuate prin regula compusă.

Prin majorarea ratei cu două puncte procentuale la sfârșitul lunii octombrie, Banca Centrală a Rusiei a lăsat în urmă băncile centrale din Mozambic, Liberia și Pakistan. În fruntea clasamentului rămâne doar Venezuela, cu o rată reală de 26,6% (rata nominală de 59,3% și inflația de 25,75%), conform datelor de la Trading Economics despre ratele dobânzii și inflație în diferite țări.

În Turcia, rata nominală este de 50%, iar inflația se ridică la 49%. În Argentina și Zimbabwe, rata este de 35% în condițiile unei inflații de 209% și, respectiv, 57,5%. Astfel, în aceste două țări, deși rata nominală este mai mică, ratele reale sunt negative. Aceasta este o practică frecventă: unele țări încearcă să își stimuleze economia, în timp ce altele nu sunt pregătite să ia măsuri dure pentru a stopa creșterea prețurilor. De exemplu, rata Băncii Japoniei este de doar 0,25%, în timp ce inflația este de 2,5%. În Etiopia, rata este de 7% cu o inflație de 17,5%, iar în Mozambic de 13,5% cu o inflație de 2,45%. În Sri Lanka, rata este de 8,25%, iar inflația este negativă (-0,8%), rezultând în rate reale de 10,8% și 9,1%, respectiv.

În Statele Unite și Regatul Unit, cu rate de 5%, inflația este de 2,4% și, respectiv, 1,7%, iar ratele reale sunt de 2,5% și 3,2%. Inflația în ambele țări este deja aproape de țintă, iar se așteaptă o reducere ulterioară a ratelor nominale.

Președintele Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, subliniază că determinarea ratei reale ar trebui să se facă luând în considerare nu doar nivelul curent al inflației, ci și așteptările inflaționiste. Această diferență influențează semnificativ deciziile companiilor și ale consumatorilor privind investițiile, consumul sau economisirea. Nabiullina a declarat după creșterea ratei: „Din cauza creșterii așteptărilor inflaționiste, înăsprirea condițiilor monetare reale a fost mai puțin semnificativă decât este reflectată în ratele nominale”. Diferența este semnificativă: în octombrie, așteptările populației privind inflația au crescut considerabil, ajungând la 13,4% comparativ cu 12,5% în septembrie, în timp ce inflația anuală este de 8,6%.

Investitorul bancar Evgheni Kogan, care a comparat ratele și inflația în diferite țări, este de acord cu acest punct de vedere, dar consideră acceptabil să se folosească datele curente despre creșterea prețurilor în absența unor informații comparabile despre așteptările inflaționiste. Așteptările depind de inflația trecută și actuală: dacă prețurile au crescut semnificativ în trecut, oamenii se așteaptă la o inflație mai mare și în următorul an. Kogan descrie rata reală de 11,4% din Rusia ca fiind „o adevărată provocare”.

În Venezuela, lider absolut la nivelul ratelor reale, măsurile luate au ajutat la ieșirea din hiperinflatie: în februarie 2019, aceasta a atins un vârf de 344.509,5% anual, dar a scăzut la 25,75% în septembrie, comparativ cu 35,5% în august. În Rusia, o rată înaltă doar limitează, fără a stopa creșterea prețurilor.

Banca Centrală încearcă să răcească cererea, care în economia suprasolicitată se traduce în principal prin inflație. Resursele disponibile în țară sunt aproape complet utilizate, iar capacitatea de producție se apropie de maximele istorice, în timp ce șomajul se află la minime record. Totuși, producția militară și cele asociate lucrează la maximum, iar, așa cum afirmă Banca Centrală, aceste sectoare nu sunt „sensibile la rată”. În aceste condiții, o rată înaltă devine din ce în ce mai greu de suportat pentru un număr tot mai mare de întreprinderi, contribuind doar la transferul resurselor din sectoarele civile către cele militare. Rentabilitatea tot mai multor sectoare se apropie sau devine mai mică decât randamentele obligațiunilor de stat, ceea ce face ca investițiile private să nu mai aibă sens, notează experții de la CMACPP.

Kogan observă, de asemenea, asemănări între Rusia și Venezuela: „Dacă nu ar fi fost sancțiile, capitalul internațional ar fi început să intre activ în Rusia pentru randamentele mari fără risc. Acest lucru ar fi dus la întărirea rublei și la scăderea inflației, permițând Băncii Centrale să reducă rata de politică monetară. Dar… ceea ce avem acum este diferit.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău