Soarele moldovenesc, pe placul producătorilor de energie fotovoltaică! Capacitatea a crescut de 80 de ori, la 115 MW

16 Feb. 2024, 13:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Feb. 2024, 13:14 // Actual //  bani.md

Capacitatea totală instalată de panouri fotovoltaice în baza mecanismului contorizare netă s-a triplat anul trecut şi a ajuns la peste 115 MW, față de 42 MW la începutul anului. Față de anul 2018, capacitatea totală a crescut de 80 de ori, arată datele Ministerului Energiei.

Mecanismul de sprijin vizează consumatorii finali, care dețin o centrală electrică cu o putere instalată de până la 200 kW și care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul uz, având dreptul să livreze surplusul de energie în rețeaua electrică. Pentru că şi-a atins obiectivele de politici, contorizarea netă a fost înlocuită, de la 1 ianuarie, cu mecanismul de facturare netă.

Astfel, în ianuarie 2024, numărul total de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă în Republica Moldova constituia 5051 de beneficiari. În anul 2018, când a fost lansat mecanismul, numărul acestora era de 57 de beneficiari cu o putere totală instalată de 0,5 MW.

Pentru noii beneficiari, mecanismul de contorizare netă a fost înlocuit cu mecanismul de facturare netă, începând cu 1 ianuarie 2024. Acest nou mecanism continuă să încurajeze producția și consumul local de energie din surse regenerabile, oferind prosumatorilor de energie electrică din surse regenerabile (consumator final care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum și care poate stoca sau comercializa energia electrică din surse regenerabile produsă, cu condiția că, în cazul unui prosumator noncasnic de energie electrică din surse regenerabile, aceste activități nu constituie activitatea sa comercială sau profesională de bază) posibilitatea de a gestiona surplusul de energie și de a-și compensa consumul de energie electrică într-un mod sustenabil.

În esență, acest mecanism permite prosumatorilor să genereze energie electrică din surse regenerabile și să consume energia produsă direct în propria locuință sau afacere. Surplusul de energie este transferat în rețeaua electrică, fiind înregistrat ca un credit monetar în contul prosumatorului. Soldul monetar, rezultat din diferența între energia electrică livrată în rețea și cea consumată este gestionat lunar sau anual. Acest sold permite prosumatorilor să își utilizeze creditul pentru a compensa facturile ulterioare pentru energia procurată din rețea sau pentru a solicita plata în numerar a soldului pozitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 10:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 10:14 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Împărțirea Republicii Moldova în trei regiuni administrative nu înseamnă automat mai mulți sau mai puțini bani europeni. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, respinge criticile potrivit cărora reforma administrativ-teritorială ar putea limita accesul țării la fondurile Uniunii Europene, întrucât regiunile propuse nu ar atinge pragul de 800.000 de locuitori asociat nivelului statistic NUTS 2.

Oficialul susține că discuțiile din spațiul public pornesc de la o înțelegere superficială a modului în care funcționează politica europeană de coeziune și mecanismele de finanțare a dezvoltării regionale.

„Faptul că tu decizi că o regiune se va încadra în acel NUTS 2, va avea 800 plus, nu înseamnă automat că vei primi bani sau nu înseamnă că automat vei primi mai mulți bani”, a declarat Buzu.

Potrivit secretarului general al Guvernului, adevărata provocare pentru Republica Moldova nu este doar trasarea unor noi hotare administrative, ci capacitatea instituțiilor de a transforma fondurile disponibile în proiecte concrete de infrastructură și dezvoltare.

„Cel mai important contează capacitatea administrativă, portofoliul de proiecte, cât de rapid noi putem să maturizăm proiectul, să avem documentații tehnice, să avem echipe capabile să implementeze și să administreze procesul extrem de complicat, cu bani serioși”, a explicat oficialul.

În opinia sa, o regiune cu o populație mai mare nu devine automat beneficiara unor alocări financiare superioare. Fără proiecte pregătite, documentație tehnică și echipe capabile să gestioneze investiții complexe, simpla încadrare într-o categorie statistică europeană nu rezolvă problema absorbției fondurilor.

Declarațiile vin în contextul controverselor provocate de intenția autorităților de a reorganiza administrativ Republica Moldova, prin reducerea celor 32 de raioane și constituirea a trei regiuni. Una dintre criticile formulate în spațiul public vizează dimensiunea demografică a viitoarelor unități administrative și compatibilitatea acestora cu sistemul european NUTS.

Potrivit clasificării europene, nivelul NUTS 2 este asociat, în mod obișnuit, regiunilor cu populații cuprinse între 800.000 și 3 milioane de locuitori. Totuși, acest interval reprezintă un criteriu statistic de referință, nu o condiție care garantează automat accesul la finanțare. Sistemul permite și excepții, în anumite circumstanțe.

În plus, clasificarea statistică NUTS și organizarea administrativ-teritorială nu sunt neapărat identice, iar accesul la fondurile europene depinde de regulile programelor de finanțare, de eligibilitatea beneficiarilor și de capacitatea de implementare.