Soarele moldovenesc, pe placul producătorilor de energie fotovoltaică! Capacitatea a crescut de 80 de ori, la 115 MW

Capacitatea totală instalată de panouri fotovoltaice în baza mecanismului contorizare netă s-a triplat anul trecut şi a ajuns la peste 115 MW, față de 42 MW la începutul anului. Față de anul 2018, capacitatea totală a crescut de 80 de ori, arată datele Ministerului Energiei.

Mecanismul de sprijin vizează consumatorii finali, care dețin o centrală electrică cu o putere instalată de până la 200 kW și care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul uz, având dreptul să livreze surplusul de energie în rețeaua electrică. Pentru că şi-a atins obiectivele de politici, contorizarea netă a fost înlocuită, de la 1 ianuarie, cu mecanismul de facturare netă.

Astfel, în ianuarie 2024, numărul total de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă în Republica Moldova constituia 5051 de beneficiari. În anul 2018, când a fost lansat mecanismul, numărul acestora era de 57 de beneficiari cu o putere totală instalată de 0,5 MW.

Pentru noii beneficiari, mecanismul de contorizare netă a fost înlocuit cu mecanismul de facturare netă, începând cu 1 ianuarie 2024. Acest nou mecanism continuă să încurajeze producția și consumul local de energie din surse regenerabile, oferind prosumatorilor de energie electrică din surse regenerabile (consumator final care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum și care poate stoca sau comercializa energia electrică din surse regenerabile produsă, cu condiția că, în cazul unui prosumator noncasnic de energie electrică din surse regenerabile, aceste activități nu constituie activitatea sa comercială sau profesională de bază) posibilitatea de a gestiona surplusul de energie și de a-și compensa consumul de energie electrică într-un mod sustenabil.

În esență, acest mecanism permite prosumatorilor să genereze energie electrică din surse regenerabile și să consume energia produsă direct în propria locuință sau afacere. Surplusul de energie este transferat în rețeaua electrică, fiind înregistrat ca un credit monetar în contul prosumatorului. Soldul monetar, rezultat din diferența între energia electrică livrată în rețea și cea consumată este gestionat lunar sau anual. Acest sold permite prosumatorilor să își utilizeze creditul pentru a compensa facturile ulterioare pentru energia procurată din rețea sau pentru a solicita plata în numerar a soldului pozitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#panouri #fotovoltaice #putere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat