Soarele moldovenesc, pe placul producătorilor de energie fotovoltaică! Capacitatea a crescut de 80 de ori, la 115 MW

16 Feb. 2024, 13:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Feb. 2024, 13:14 // Actual //  bani.md

Capacitatea totală instalată de panouri fotovoltaice în baza mecanismului contorizare netă s-a triplat anul trecut şi a ajuns la peste 115 MW, față de 42 MW la începutul anului. Față de anul 2018, capacitatea totală a crescut de 80 de ori, arată datele Ministerului Energiei.

Mecanismul de sprijin vizează consumatorii finali, care dețin o centrală electrică cu o putere instalată de până la 200 kW și care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul uz, având dreptul să livreze surplusul de energie în rețeaua electrică. Pentru că şi-a atins obiectivele de politici, contorizarea netă a fost înlocuită, de la 1 ianuarie, cu mecanismul de facturare netă.

Astfel, în ianuarie 2024, numărul total de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă în Republica Moldova constituia 5051 de beneficiari. În anul 2018, când a fost lansat mecanismul, numărul acestora era de 57 de beneficiari cu o putere totală instalată de 0,5 MW.

Pentru noii beneficiari, mecanismul de contorizare netă a fost înlocuit cu mecanismul de facturare netă, începând cu 1 ianuarie 2024. Acest nou mecanism continuă să încurajeze producția și consumul local de energie din surse regenerabile, oferind prosumatorilor de energie electrică din surse regenerabile (consumator final care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum și care poate stoca sau comercializa energia electrică din surse regenerabile produsă, cu condiția că, în cazul unui prosumator noncasnic de energie electrică din surse regenerabile, aceste activități nu constituie activitatea sa comercială sau profesională de bază) posibilitatea de a gestiona surplusul de energie și de a-și compensa consumul de energie electrică într-un mod sustenabil.

În esență, acest mecanism permite prosumatorilor să genereze energie electrică din surse regenerabile și să consume energia produsă direct în propria locuință sau afacere. Surplusul de energie este transferat în rețeaua electrică, fiind înregistrat ca un credit monetar în contul prosumatorului. Soldul monetar, rezultat din diferența între energia electrică livrată în rețea și cea consumată este gestionat lunar sau anual. Acest sold permite prosumatorilor să își utilizeze creditul pentru a compensa facturile ulterioare pentru energia procurată din rețea sau pentru a solicita plata în numerar a soldului pozitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.