Soarele moldovenesc, pe placul producătorilor de energie fotovoltaică! Capacitatea a crescut de 80 de ori, la 115 MW

Capacitatea totală instalată de panouri fotovoltaice în baza mecanismului contorizare netă s-a triplat anul trecut şi a ajuns la peste 115 MW, față de 42 MW la începutul anului. Față de anul 2018, capacitatea totală a crescut de 80 de ori, arată datele Ministerului Energiei.

Mecanismul de sprijin vizează consumatorii finali, care dețin o centrală electrică cu o putere instalată de până la 200 kW și care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul uz, având dreptul să livreze surplusul de energie în rețeaua electrică. Pentru că şi-a atins obiectivele de politici, contorizarea netă a fost înlocuită, de la 1 ianuarie, cu mecanismul de facturare netă.

Astfel, în ianuarie 2024, numărul total de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă în Republica Moldova constituia 5051 de beneficiari. În anul 2018, când a fost lansat mecanismul, numărul acestora era de 57 de beneficiari cu o putere totală instalată de 0,5 MW.

Pentru noii beneficiari, mecanismul de contorizare netă a fost înlocuit cu mecanismul de facturare netă, începând cu 1 ianuarie 2024. Acest nou mecanism continuă să încurajeze producția și consumul local de energie din surse regenerabile, oferind prosumatorilor de energie electrică din surse regenerabile (consumator final care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum și care poate stoca sau comercializa energia electrică din surse regenerabile produsă, cu condiția că, în cazul unui prosumator noncasnic de energie electrică din surse regenerabile, aceste activități nu constituie activitatea sa comercială sau profesională de bază) posibilitatea de a gestiona surplusul de energie și de a-și compensa consumul de energie electrică într-un mod sustenabil.

În esență, acest mecanism permite prosumatorilor să genereze energie electrică din surse regenerabile și să consume energia produsă direct în propria locuință sau afacere. Surplusul de energie este transferat în rețeaua electrică, fiind înregistrat ca un credit monetar în contul prosumatorului. Soldul monetar, rezultat din diferența între energia electrică livrată în rețea și cea consumată este gestionat lunar sau anual. Acest sold permite prosumatorilor să își utilizeze creditul pentru a compensa facturile ulterioare pentru energia procurată din rețea sau pentru a solicita plata în numerar a soldului pozitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#panouri #fotovoltaice #putere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.

#regenerabile #eoliene #fotovoltaice