Soarele moldovenesc, pe placul producătorilor de energie fotovoltaică! Capacitatea a crescut de 80 de ori, la 115 MW

Capacitatea totală instalată de panouri fotovoltaice în baza mecanismului contorizare netă s-a triplat anul trecut şi a ajuns la peste 115 MW, față de 42 MW la începutul anului. Față de anul 2018, capacitatea totală a crescut de 80 de ori, arată datele Ministerului Energiei.

Mecanismul de sprijin vizează consumatorii finali, care dețin o centrală electrică cu o putere instalată de până la 200 kW și care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul uz, având dreptul să livreze surplusul de energie în rețeaua electrică. Pentru că şi-a atins obiectivele de politici, contorizarea netă a fost înlocuită, de la 1 ianuarie, cu mecanismul de facturare netă.

Astfel, în ianuarie 2024, numărul total de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă în Republica Moldova constituia 5051 de beneficiari. În anul 2018, când a fost lansat mecanismul, numărul acestora era de 57 de beneficiari cu o putere totală instalată de 0,5 MW.

Pentru noii beneficiari, mecanismul de contorizare netă a fost înlocuit cu mecanismul de facturare netă, începând cu 1 ianuarie 2024. Acest nou mecanism continuă să încurajeze producția și consumul local de energie din surse regenerabile, oferind prosumatorilor de energie electrică din surse regenerabile (consumator final care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum și care poate stoca sau comercializa energia electrică din surse regenerabile produsă, cu condiția că, în cazul unui prosumator noncasnic de energie electrică din surse regenerabile, aceste activități nu constituie activitatea sa comercială sau profesională de bază) posibilitatea de a gestiona surplusul de energie și de a-și compensa consumul de energie electrică într-un mod sustenabil.

În esență, acest mecanism permite prosumatorilor să genereze energie electrică din surse regenerabile și să consume energia produsă direct în propria locuință sau afacere. Surplusul de energie este transferat în rețeaua electrică, fiind înregistrat ca un credit monetar în contul prosumatorului. Soldul monetar, rezultat din diferența între energia electrică livrată în rețea și cea consumată este gestionat lunar sau anual. Acest sold permite prosumatorilor să își utilizeze creditul pentru a compensa facturile ulterioare pentru energia procurată din rețea sau pentru a solicita plata în numerar a soldului pozitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#panouri #fotovoltaice #putere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.