Șoc în Rusia: Dobânzile la creditele de consum ating 44%, iar milioane de ruși nu mai pot plăti împrumuturile

Dobânzile pentru creditele de consum în băncile rusești au crescut semnificativ în ultima perioadă, atingând un nivel maxim de 44% pe an, comparativ cu 25-38% la începutul lunii noiembrie, conform declarațiilor directorului de creditare al platformei „Sravni”, Magomed Gamzaev, pentru agenția „Gazeta.Ru”.

Această creștere a dobânzilor este atribuită majorării ratei de bază a Băncii Centrale a Rusiei (BCR) și se așteaptă să continue pe măsură ce BCR intenționează să o crească și mai mult până la sfârșitul anului. „Aceasta influențează direct intervalul dobânzilor la creditele de consum”, a explicat Gamzaev.

În contrast, dobânzile maxime la depozite nu au crescut semnificativ, rămânând la 27% pentru depozitele pe termen fix și 23% pentru conturile de economii. Dobânda medie maximă pentru depozite a crescut doar cu puțin peste 1 punct procentual, atingând 15,95% la sfârșitul lunii noiembrie.

Banca Centrală a Rusiei a majorat rata de bază la 21% pe 25 octombrie, iar analistul principal al „Sovcombank”, Mihail Vasiliev, estimează că în decembrie aceasta ar putea ajunge la 23%. Vasiliev preconizează o inflație de 8,4% până la sfârșitul anului, motiv pentru care Banca Centrală ar putea fi nevoită să aplice o politică monetară mai strictă.

De asemenea, în ultimele luni, Banca Centrală a introdus cerințe mai stricte pentru bănci, crescând coeficientul de risc pentru creditele fără garanție și limitând accesul la împrumuturi pentru persoanele cu datorii mari, ceea ce a dus la scăderea numărului de credite aprobate și la creșterea dobânzilor.

În octombrie 2023, băncile rusești au acordat 1,94 milioane de credite de consum, în scădere cu 28% față de luna septembrie și cu 43% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, nivelul neplății împrumuturilor a atins valori record, cu 800.000 de ruși intrând în întârziere la plăți, iar numărul total al debitorilor ajungând la 6,2 milioane.

Un sondaj realizat de „Levada Center” arată că aproape jumătate dintre debitori întâmpină dificultăți la plata împrumuturilor, 35% dintre aceștia având dificultăți minore și 12% confruntându-se cu probleme grave.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #credite #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.