Șoc pe piața cerealelor! Transnistria și firma fratelui Irinei Vlah au pus mâna pe jumătate din exporturile de porumb

Exporturile de porumb din Republica Moldova în lunile iulie–august 2025 s-au menținut la același nivel cu anul precedent, arată analiza economistului Iurie Rija. În această perioadă au fost livrate 20,0 mii tone de porumb, comparativ cu 20,8 mii tone în iulie–august 2024. Valoric, încasările au totalizat 80,9 milioane lei, practic identice cu cele din anii precedenți, dar departe de nivelul excepțional din 2022, când s-au depășit 353 milioane lei.

Prețul mediu la export a crescut ușor, la 4,04 lei/kg, față de 3,99 lei/kg în 2024 și 3,72 lei/kg în 2023, însă rămâne mult sub recordul din 2022, de 5,86 lei/kg. O parte din exporturile din această vară au vizat porumb pentru însămânțare, ceea ce a ridicat media, mai ales pe piețe unde s-au înregistrat valori semnificativ mai mari: Bulgaria a plătit 6,9 lei/kg, Germania 106,3 lei/kg, iar Ucraina, Marea Britanie și SUA între 23 și 39 lei/kg.

În topul exportatorilor s-au produs schimbări majore. Grando Invest Group, un holding transnistrean, a urcat pe primul loc, cu 5 611 tone (28% din total), urmat de Demir Agro, cu 4 092 tone (firma fratelui fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah co cotă 20% n.a). Rusagro-Prim SRL, tradițional lider al pieței, a coborât pe locul trei, cu 3 443 tone, iar Orom-Imexpo SRL a livrat 2 920 tone. Astfel, noii jucători au reușit să concentreze aproape jumătate din exporturile Moldovei în perioada analizată.

Și la capitolul destinații de export apar modificări. Grecia a devenit cumpărătorul dominant, cu 9 405 tone (47% din total), la un preț mediu de 3,9 lei/kg, depășind România (4 081 tone, 20%) și Cipru (3 443 tone, 15%). România și Turcia au fost parteneri tradiționali pentru porumbul moldovenesc, însă în 2025 Grecia s-a impus ca piață principală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trnansitria. grecia #porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.