Șoc valutar în România. Euro la 5,12 lei, creditele în lei se scumpesc masiv

Moneda națională a României se confruntă cu o nouă scădere accentuată, înregistrând miercuri, 8 mai 2025, un nou minim istoric în raport cu euro și dolarul american. Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință de 5,1222 lei pentru un euro și 4,5369 lei pentru un dolar, confirmând tendința de depreciere accelerată a leului apărută după primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de candidatul AUR, George Simion.

În doar patru zile, leul s-a depreciat cu aproape 2,9% față de euro și cu 3,3% față de dolar, în condițiile unei volatilități crescute pe piața valutară și a incertitudinilor politice post-electorale. Cotațiile interbancare publicate de Bloomberg indicau, la ora 13:00, un curs de 5,1226 lei/euro.

Tot astăzi, indicele ROBOR a înregistrat cea mai mare valoare din ultimul an pentru toate scadențele relevante: ROBOR la 3 luni: 7,25%, ROBOR la 6 luni: 7,31% și ROBOR la 12 luni: 7,30%.

Creșterea ROBOR indică o reducere a lichidității în sistemul bancar, pe fondul intervențiilor BNR pe piața valutară pentru a încerca stabilizarea leului. Vânzările de valută operate de banca centrală atrag lei din piață, ceea ce conduce la scumpirea împrumuturilor între bănci.

Tendința negativă a leului și creșterea indicilor ROBOR și IRCC generează efecte imediate asupra populației: importurile devin mai scumpe, de la alimente și combustibili până la electronice și automobile, ratele la creditele în euro cresc, afectând debitorii care au împrumuturi în valută, creditele noi în lei sunt mai costisitoare, din cauza dobânzilor în creștere, iar inflația poate accelera, ca urmare a scumpirii produselor importate, majorând presiunea asupra coșului de consum al populației.

Analiștii avertizează că incertitudinile politice, coroborate cu lipsa unor măsuri fiscale clare, pot duce la o accentuare a tensiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #curs #BNR

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².