Socialiștii furioși pe ultimul cui bătut în coșciugul propagandei! Au atacat legea la Curtea Constituțională

Deputații PSRM, Adela Răileanu și Grigore Novac au depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care au solicitat Înaltei Curți să se expună pe marginea constituționalității unor articole din Legea nr.143 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, adoptată recent și numită generic în societate „legea cenzurii”.

Socialiști consideră că prin modificările operate se încalcă mai multe prevederi ale Constituției Republicii Moldova, precum și ale unor acte fundamentale internaționale în materia drepturilor omului. De asemenea, potrivit lor, modificările instituie în manieră disproporțională norme menite să „cenzureze” informația „incomodă” difuzată public, precum și măsurile de atragere la răspundere pentru „dezinformare”, și nu în ultimul rând – să „stranguleze” agenții economici de profil.

Parlamentul a aprobat la 2 iunie legea privind modificarea Codului media audiovizual, iar președinta Maia Sandu a promulgat-o, fiind numită generic legea securității informaționale.

Documentul interzice știrile și emisiunile analitice din țările care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră, inclusiv Rusia. Astfel, instituțiile media care dezinformează vor fi sancționate gradual, de la aplicarea amenzilor până la retragerea dreptului de a difuza publicitate. Se interzic și programele care conțin dezinformare, propaganda agresiunii militare, conținut extremist, conținut cu caracter terorist sau care conțin informații false ce prezintă o amenințare pentru securitatea națională.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#socialiști #propaganda #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.