Șocul stagnării! Banca Centrală a Rusiei refuză ajustarea politicii monetare, lăsând economia în plâns la o rată de 21%

21 Mart. 2025, 14:57
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Mart. 2025, 14:57 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să nu modifice rata cheie, lăsând-o la nivelul maxim de 21%, stabilit din anii 2000. Deși presiunile inflaționiste au scăzut, acestea rămân ridicate, iar economia continuă să se supraincălzească. Creșterea creditării s-a moderat, iar activitatea de economisire a populației se menține ridicată. Potrivit Băncii Centrale, se formează condițiile necesare pentru a readuce inflația la ținta stabilită până în 2026.

Decizia nu a surprins pe nimeni, însă adevărata intrigă a constat în comentariul Băncii Centrale și semnalul transmis către piață. „Comentariul Băncii Centrale va fi mai important decât rata în sine”, a declarat investitorul Evgeny Kogan. Astfel, autoritățile vor monitoriza cu atenție viteza și stabilitatea scăderii inflației și a așteptărilor inflaționiste. Dacă dinamica dezinflației nu va asigura atingerea țintei, Banca Rusă va analiza posibilitatea majorării ratei cheie, conform așteptărilor economistului Egor Susin, care subliniază un semnal moderat și neutru.

Datele recente arată că, în perioada ianuarie–februarie, creșterea prețurilor, ajustată sezonal, a scăzut de la 12% în trimestrul al patrulea la 9,1% pe an. Însă inflația de bază se reduce mai lent, de la 12,1% la 10,2%, reflectând un nivel încă ridicat al cererii interne. De asemenea, consolidarea rublei a contribuit la reducerea unei părți din presiunile inflaționiste și la scăderea așteptărilor pe termen lung, deși analiștii au revizuit ușor prognozele pentru 2026.

În termeni reali, scăderea ratelor nu este semnificativă, iar condițiile monetare rămân stricte. Banca Centrală recunoaște că, deși economia este încă supraîncălzită, se formează treptat premisele pentru o revenire la un ritm de creștere echilibrat, susținută de creșterea veniturilor și cheltuielile bugetare care mențin cererea ridicată. Totodată, semnele de relaxare a tensiunilor de pe piața muncii și posibila îmbunătățire a condițiilor externe, în cazul atenuării tensiunilor geopolitice, ar putea avea un impact dezinflaționist.

În ciuda unor semne pozitive, Banca Centrală rămâne precaută și nu dorește ca așteptările de reducere a ratei cheie să devină o certitudine, considerând că menținerea condițiilor monetare stricte este esențială pentru eficacitatea politicii sale. Analiștii de la Raiffeisenbank și Promsvyazbank consideră că, în contextul actual, majorarea ratei este puțin probabilă, iar o relaxare prematură a politicii nu este de așteptat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!