Șoferii scapă de o povară! Își vor putea înregistra mașinile fără prezentarea taxei pentru folosirea drumurilor

Într-o ședința de astăzi, deputații au votat un proiect de lege privind înregistrarea vehiculelor a fost votat în a doua lectură, deschizând calea pentru modificări semnificative în ceea ce privește înmatricularea autovehiculelor și documentația asociată. Proiectul a fost elaborat de un grup de deputați ai Fracțiunii PAS și are ca scop simplificarea procesului de înregistrare a autovehiculelor.

Una dintre modificări cheie vizează înlocuirea termenului „testare tehnică obligatorie” cu „inspecție tehnică periodică” în Codul Fiscal. Acest lucru are ca scop să ofere o definiție mai clară și mai precisă a procesului de inspecție tehnică periodică, care certifică îndeplinirea unor reguli minime de siguranță pentru autovehicule. Prin trecerea acestei inspecții, se asigură că vehiculul nu pune în pericol siguranța conducătorului auto și a celorlalți participanți la trafic din cauza unor defecțiuni tehnice.

Proiectul de lege mai dispune că la înmatricularea unui vehicul, solicitantul nu va mai fi obligat să prezinte raportul de inspecție tehnică periodică în care este inclusă și dovada achitării taxei pentru folosirea drumurilor. Motivația din spatele acestei schimbări este că înmatricularea vehiculului, inclusiv transmiterea dreptului de proprietate sau eliberarea unui duplicat al certificatului de înmatriculare, nu ar trebui să fie legată de taxa pentru folosirea drumurilor. Această taxă va fi plătită separat și nu va mai fi necesar să facă parte din documentația de înmatriculare.

Mai mult, proiectul de lege impune întreprinderilor care efectuează inspecția tehnică periodică a autovehiculelor să țină evidența autovehiculelor care au fost supuse acestei inspecții și să furnizeze Agenției Servicii Publice informațiile necesare pentru completarea Registrului de Stat al Vehiculelor. În plus, proiectul prevede schimbarea denumirii Registrului de Stat al Transporturilor în Registrul de Stat al Vehiculelor în toate actele normative.

Aceste modificări propuse au scopul de a alinia Codul Fiscal cu legislația relevantă în domeniul inspecției tehnice periodice și înmatriculării autovehiculelor. Acestea ar putea aduce o simplificare semnificativă a procesului de înregistrare a vehiculelor, eliminând legătura dintre taxarea drumurilor și înmatriculare și oferind o mai mare claritate și eficiență în gestionarea vehiculelor pe drumurile publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Transportul maritim își consolidează poziția de principală axă logistică a exporturilor agricole ale Republicii Moldova, în timp ce calea ferată începe să revină treptat în competiție, arată analiza economistului Iurie Rija pentru sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

În perioada analizată, exportul celor cinci culturi de bază, grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb, a atins un volum total de 1 710 513 tone. Structura transportului confirmă o tendință consolidată în ultimii ani: transportul maritim domină fluxurile și devine pilonul principal al comerțului exterior cu cereale.

„Din totalul exporturilor din sezonul curent, 779 905 tone au fost expediate pe cale maritimă, ceea ce reprezintă 46% din total. Din 2023, transportul naval a detronat transportul rutier și a devenit principala cale logistică pentru exporturile agricole moldovenești. Potrivit economistului, această consolidare reflectă eficiența economică a loturilor mari încărcate în nave și adaptarea exportatorilor la infrastructura portuară regională, inclusiv utilizarea activă a portului Giurgiulești și a conexiunilor prin bazinul Mării Negre”, suține Rija .

Transportul rutier rămâne totuși un pilon important, cu 605 789 tone livrate în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, echivalentul a 35,5% din total. Camionul continuă să fie soluția optimă pentru livrările rapide, pentru fluxurile către statele vecine și pentru loturile mai mici, oferind flexibilitate într-un context de piață volatil.

Un element de noutate al sezonului este revenirea transportului feroviar. În perioada analizată, pe cale ferată au fost exportate 324 819 tone, adică 19% din total. Este o creștere semnificativă comparativ cu 2024, când ponderea feroviară coborâse la 11%, iar în primul semestru din 2025 ajunsese la doar 4%. În sezonul curent se poate vorbi despre o revenire a căii ferate pe piața exporturilor agricole, aceasta concurând din nou transportul rutier.

Evoluția lunară arată însă o volatilitate ridicată. În iulie, august și septembrie 2025, calea ferată a avut o pondere solidă, de aproximativ 29–30% din totalul lunar exportat, cu volume de 58 666 tone în iulie, 112 036 tone în august și 78 969 tone în septembrie. Începând cu octombrie, majorarea tarifelor cu 7% a redus competitivitatea segmentului, iar volumul a scăzut brusc până la 9 425 tone, cu o pondere de doar 5%. În lunile noiembrie, decembrie și ianuarie s-a observat o stabilizare modestă, dar fără revenirea la nivelurile din debutul sezonului.

Un semnal pozitiv pentru piață a apărut la 5 februarie 2026, când Asociația Exportatorilor a fost informată de operatorul feroviar despre reducerea tarifelor în medie cu 4–5%, ajustare care creează premise pentru creșterea din nou a ponderii transportului feroviar în exporturile de cereale și oleaginoase.

Analiza pe culturi arată o specializare clară a mijloacelor de transport. Pe segmentul maritim domină grâul și floarea-soarelui, cu 292 542 tone și respectiv 232 903 tone expediate pe apă, aceste culturi reprezentând coloana vertebrală a exportului naval, preferat pentru loturile mari și livrările către piețe îndepărtate.

Transportul rutier are o structură mai echilibrată, dar este dominat de floarea-soarelui și rapiță. Floarea-soarelui a atins 280 444 tone transportate cu camionul, iar rapița 154 605 tone, culturile oleaginoase cu valoare mai mare pe tonă putând suporta costurile mai ridicate ale transportului rutier. Acest tip de transport rămâne optim pentru livrările rapide către România și Bulgaria.

În cazul transportului feroviar, cultura dominantă este grâul, cu 234 155 tone, urmat de orz cu 34 775 tone și porumb cu 29 552 tone. Rapița are un volum mai redus, iar floarea-soarelui nu apare în structura feroviară din acest sezon. Calea ferată este utilizată în special pentru cerealele cu volum mare și marjă mai redusă, unde costul pe tonă devine determinant.

Per ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că transportul maritim rămâne dominant și strategic pentru exporturile agricole ale Republicii Moldova, transportul rutier își păstrează rolul flexibil, iar transportul feroviar revine treptat în competiție, semn că piața începe să reacționeze tot mai sensibil la ajustările tarifare și la eficiența costurilor logistice.