Sondaj dur: Un moldovean din trei spune că trăiește în sărăcie

Aproape o treime dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că perioada în care oamenii au trăit cel mai prost este cea a actualei guvernări PAS. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, 32,9% dintre respondenți indică guvernele Gavrilița/Recean /Munteanu drept perioada cu cele mai dificile condiții de trai.

Pe locul doi se află guvernarea Maia Sandu (PAS + PSRM), menționată de 15,8% dintre respondenți, urmată de guvernele conduse de Vladimir Voronin înainte de 2010 – 14,6%. Guvernele Ion Chicu (PSRM + PDM) și Vlad Filat (AIE) sunt menționate de sub 5% dintre respondenți, la fel ca și guvernarea Pavel Filip (PDM). Totodată, 6,3% spun că „nici una” dintre guvernări nu a fost cea mai proastă, iar 17,9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Percepția negativă este confirmată și de evaluarea stării actuale a economiei. La întrebarea privind gradul de satisfacție față de situația economică a țării, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte nemulțumit”, 55% dintre respondenți au ales valorile între 1 și 4. Doar 15% au oferit note pozitive, între 7 și 10, în timp ce 27% s-au poziționat în zona de mijloc (5–6). Procentul celor foarte mulțumiți este marginal – sub 4%.

În ceea ce privește situația financiară a gospodăriilor, 36% dintre respondenți afirmă că aceasta a rămas la fel în ultimele 12 luni, iar 36% cred că va rămâne neschimbată și în următorul an. Totuși, percepția negativă domină: 36% spun că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimul an, iar 20% se așteaptă la o deteriorare și în următoarele 12 luni. Doar 17% afirmă că au înregistrat o îmbunătățire recent, iar 29% speră la o evoluție mai bună în perioada următoare.

Datele pentru realizarea sondajului IMAS au fost colectate în perioada 18 noiembrie – 4 decembrie, în 87 de localități din Republica Moldova. Eșantionul a cuprins 1.123 de respondenți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sondaj #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” avertizează că mai multe măsuri incluse în reforma fiscală planificată pentru anul 2027 riscă să afecteze competitivitatea agriculturii moldovenești și să pună presiune suplimentară asupra exportatorilor și fermierilor.

Într-o analiză semnată de economistul Iuri Rija, sunt criticate două modificări majore: majorarea cotei TVA pentru produsele agricole de la 8% la 20% și aplicarea aceluiași regim de impozitare pentru salariați și persoanele fizice care activează în agricultură în baza unor regimuri fiscale speciale.

Potrivit autorului, majorarea TVA nu va genera venituri suplimentare semnificative la buget în cazul exporturilor agricole, deoarece acestea sunt taxate cu cota zero. În schimb, exportatorii vor fi obligați să blocheze sume mai mari de bani în TVA până la rambursarea acestuia de către stat.

„La o cotă de 20%, suma imobilizată este de două ori și jumătate mai mare decât la 8%. Problema afectează direct lichiditatea companiilor și capacitatea acestora de a cumpăra marfă de la fermieri în sezon”, se arată în analiză.

Asociația susține că exportatorii ajung astfel să finanțeze indirect statul din resurse proprii sau din credite bancare, suportând costuri suplimentare cu dobânzile.

Un alt efect negativ este anticipat asupra fermierilor mici care nu sunt plătitori de TVA. Aceștia achită deja TVA de 20% pentru motorină, semințe și îngrășăminte, fără posibilitatea de a recupera aceste costuri, care ulterior se reflectă în prețul producției agricole.

Analiza avertizează și asupra riscului amplificării inflației. Potrivit calculelor prezentate, dacă majorarea TVA la produsele alimentare se va transfera integral în prețuri, impactul direct asupra inflației ar putea fi cuprins între două și patru puncte procentuale, peste efectele deja generate de scumpirea energiei, carburanților și fertilizanților.

Autorul invocă și experiența României, unde majorarea TVA la alimente cu doar două puncte procentuale, de la 9% la 11%, a fost urmată de accelerarea inflației alimentare și de creșteri de prețuri peste nivelul justificat de modificarea fiscală.

Totodată, economistul critică noul sistem de impozitare progresivă propus pentru persoanele fizice, care prevede o cotă de 7% pentru veniturile de până la un milion de lei anual și 15% pentru partea care depășește acest prag.

Potrivit lui Iuri Rija, aplicarea acelorași reguli pentru salariați și pentru persoanele care desfășoară activități agricole este inechitabilă, deoarece în cazul agricultorilor și achizitorilor de produse agricole veniturile reprezintă în mare parte rulaje din care sunt acoperite cheltuieli operaționale, nu profit net.

Analiza oferă exemplul unui achizitor de produse horticole cu un rulaj anual de 1,2 milioane de lei. În actualul sistem fiscal acesta plătește aproximativ 72 de mii de lei impozit anual, iar după reformă suma ar putea crește la 100 de mii de lei, ceea ce înseamnă o majorare a poverii fiscale cu aproape 39%.

În opinia Asociației „Agrocereale”, asemenea măsuri riscă să reducă volumele de achiziții, să diminueze competitivitatea exporturilor agricole și să afecteze veniturile fermierilor.

Organizația solicită menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru produsele agricole, păstrarea facilităților fiscale pentru tehnica agricolă și menținerea unui regim distinct de impozitare pentru persoanele fizice care activează în domeniul agricol.