Sorosgate la Sofia! Speculantul miliardar, anchetat de o comisie parlamentară

Parlamentul Bulgariei a înființat o comisie de anchetă privind presupusa influență în țară a miliardarului și filantropului american George Soros. Măsura a fost promovată de un oligarh aflat, din motive de corupție, pe lista de sancțiuni a Occidentului, dar a fost susținută de guvernul de la Sofia și de opoziția ultranaționalistă și prorusă, scrie joi agenția de presă EFE citată de hotnews.ro.

Comisia, aprobată miercuri după-amiază, a primit sprijinul a 111 din cei 205 deputați prezenți și a avut parte de 51 de voturi împotrivă și 43 de abțineri, conform ziarului Banker.

Înființarea comisiei sa a fost impulsionată de partidul DPS-Nou Început, condus de Delian Peevski, un oligarh sancționat de SUA și Regatul Unit pentru corupție.

Această formațiune sprijină guvernul de coaliție format din partidul conservator-populist GERB, Partidul Socialist, prorus, și formațiunea antisistem ITN.

Măsura a fost criticată de opoziția proeuropeană Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică (PP-DB).

Comisia, care va lucra timp de trei luni, își propune să analizeze finanțarea și să stabilească presupuse legături ale lui Soros cu partide politice, magistrați, instituții de învățământ, mass-media, structuri de afaceri și autorități de stat, notează Agerpres.

Oligarhul Delian Peevski, despre care se consideră că controlează o parte din sistemul judiciar și presa din Bulgaria, a anunțat din ianuarie, înainte de formarea guvernului, că va „elibera” țara de influența lui Soros dacă va ajunge la putere.

Politicianul susține că Soros are legături cu Ivo Prokopiev, proprietarul a două dintre puținele instituții media care publică informații despre presupuse interese economice ascunse ale lui Peevski.

Fundația pentru o Societate Deschisă, creată de Soros, a fost înființată în Bulgaria în 1990, după căderea dictaturii comuniste și sprijină proiectele de educație, drepturile omului și antidiscriminare pentru minoritatea romă.

Comitetul Helsinki din Bulgaria, un ONG pentru drepturile omului, a denunțat faptul că această comisie se bazează pe „teoriile conspirației” și a susținut că Fundația Soros promovează democrația și combate corupția.

Criticarea lui Soros și a presupusei sale influențe a fost folosită de mult timp de politicienii bulgari atunci când trebuie să se apere împotriva acuzațiilor de corupție și rele practici.

Doi vicepremieri care au sprijinit crearea comisiei au fost directori ai Fundației pentru o Societate Deschisă, înainte de a intra în politică.

Agenția spaniolă de presă EFE amintește că presiunea din partea guvernului ungar a forțat Universitatea Central Europeană, fondată de Soros, să își mute sediul de la Budapesta la Viena în 2017.

George Soros, un miliardar evreu în vârstă de 94 de ani, născut în Ungaria, este o figură recurentă în campaniile electorale din Europa de Est, unde este acuzat de finanțarea rețelelor de jurnaliști și activiști care doresc să schimbe valorile tradiționale.

De asemenea, administrația președintelui Donald Trump a deschis investigații asupra fundației conduse de Soros.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soros #sofia #Ancheta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.