Soția șefului de la INI, Ludmila Catlabuga, ministră a Agriculturii: Cum s-a „îmbogățit” și ce avere deține

Ludmila Catlabuga, noua ministră a Agriculturii, care a preluat portofoliul de la Vladimir Bolea. Deși nu a depus încă o declarație de venit oficială pentru funcția de ministru, din informațiile disponibile, se cunoaște că Ludmila Catlabuga deține o fermă de vaci în satul Visoca din orașul Soroca și a înregistrat venituri semnificative în ultimii ani.

În calitate de proprietară a fermei, Ludmila a obținut un salariu lunar de aproximativ 13.163 de lei și dividende de aproape 854.000 de lei. În plus, în cadrul programului EMPACT, aceasta a beneficiat de 56.000 de lei, iar de la CNAS a încasat o indemnizație de 12.284 de lei. De asemenea, Ludmila Catlabuga a obținut și venituri din locațiunea unui mijloc de transport, în valoare de 48.000 de lei.

În ceea ce privește bunurile personale, Familia Catlabuga are în proprietate un autoturism Land Rover din 2016, evaluat la 400.000 de lei, și un camion WV-Caddy, procurat în 2015, cu valoare de 30.000 de lei. De asemenea, familia mai deține un Peugeot 206 din 2007, cu valoare declarată de 48.000 de lei.

În plus, Ludmila Catlabuga deține 8 conturi bancare, cu o sumă totală de 6.400 de lei. Soțul său, Arcadie Catlabuga, a contractat, în 2021, un credit de 2,47 milioane de lei, scadent în 2047.

Ludmila Catlabuga și-a început cariera ca contabilă și a activat în diverse domenii, inclusiv producție, comerț și prestări servicii. În 2017, a fost una dintre fondatoarele Asociației Fermierilor Producători, care, sub conducerea sa, a crescut semnificativ, având acum 130 de membri. Tot în 2017, aceasta a înființat și compania de consultanță Sateman SRL, în care deține 33% din acțiuni.

Soțul său, Arcadie Catlabuga, care ocupă funcția de șef al Inspectoratului Național de Investigații (INI), a avut un salariu anual de 24.000 de lei în 2023, plus o pensie de la CNAS în valoare de 107.000 de lei. Familia Catlabuga mai deține o casă de 127,6 metri pătrați, achiziționată în 2021, cu o valoare de piață de aproximativ 3 milioane de lei. Șeful INI are în proprietate și două terenuri, unul intravilan cu o valoare de 97,7 mii de lei și altul extravilan cu o valore de 63,8 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Catlabuga #ministru #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.