Soția șefului de la INI, Ludmila Catlabuga, ministră a Agriculturii: Cum s-a „îmbogățit” și ce avere deține

Ludmila Catlabuga, noua ministră a Agriculturii, care a preluat portofoliul de la Vladimir Bolea. Deși nu a depus încă o declarație de venit oficială pentru funcția de ministru, din informațiile disponibile, se cunoaște că Ludmila Catlabuga deține o fermă de vaci în satul Visoca din orașul Soroca și a înregistrat venituri semnificative în ultimii ani.

În calitate de proprietară a fermei, Ludmila a obținut un salariu lunar de aproximativ 13.163 de lei și dividende de aproape 854.000 de lei. În plus, în cadrul programului EMPACT, aceasta a beneficiat de 56.000 de lei, iar de la CNAS a încasat o indemnizație de 12.284 de lei. De asemenea, Ludmila Catlabuga a obținut și venituri din locațiunea unui mijloc de transport, în valoare de 48.000 de lei.

În ceea ce privește bunurile personale, Familia Catlabuga are în proprietate un autoturism Land Rover din 2016, evaluat la 400.000 de lei, și un camion WV-Caddy, procurat în 2015, cu valoare de 30.000 de lei. De asemenea, familia mai deține un Peugeot 206 din 2007, cu valoare declarată de 48.000 de lei.

În plus, Ludmila Catlabuga deține 8 conturi bancare, cu o sumă totală de 6.400 de lei. Soțul său, Arcadie Catlabuga, a contractat, în 2021, un credit de 2,47 milioane de lei, scadent în 2047.

Ludmila Catlabuga și-a început cariera ca contabilă și a activat în diverse domenii, inclusiv producție, comerț și prestări servicii. În 2017, a fost una dintre fondatoarele Asociației Fermierilor Producători, care, sub conducerea sa, a crescut semnificativ, având acum 130 de membri. Tot în 2017, aceasta a înființat și compania de consultanță Sateman SRL, în care deține 33% din acțiuni.

Soțul său, Arcadie Catlabuga, care ocupă funcția de șef al Inspectoratului Național de Investigații (INI), a avut un salariu anual de 24.000 de lei în 2023, plus o pensie de la CNAS în valoare de 107.000 de lei. Familia Catlabuga mai deține o casă de 127,6 metri pătrați, achiziționată în 2021, cu o valoare de piață de aproximativ 3 milioane de lei. Șeful INI are în proprietate și două terenuri, unul intravilan cu o valoare de 97,7 mii de lei și altul extravilan cu o valore de 63,8 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Catlabuga #ministru #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția de țiței brut a Rusiei a scăzut în luna ianuarie, pentru a doua lună la rând, în condițiile în care al treilea mare producător mondial de petrol se confruntă cu dificultăți în comercializarea petrolului său, din cauza sancțiunilor americane care îi vizează pe cumpărătorii de țiței rusesc, informează Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, luna trecută Rusia a extras, în medie, 9,28 milioane de barili de țiței pe zi.

Această cifră, care nu include și include producția de condensat, este cu 46.000 de barili pe zi mai mică decât cifra din luna decembrie 2025 și cu aproape 300.000 de barili pe zi mai puțin decât ceea ce Rusia are voie să producă în baza unui acord cu OPEC+, un organism care regrupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, notează agerpres.ro.

Bloomberg precizează că Rusia a secretizat datele privind producția de petrol, exporturile și operațiunile de rafinărie, ceea ce face dificile evaluările independente.

În același timp, scăderea producției de petrol vine într-un moment în care cantitățile de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare continuă să crească, ceea ce sugerează că unele încărcături de petrol rusesc au nevoie de mai mult timp pentru a găsi cumpărători, pe fondul intensificării presiunilor americane. Potrivit Bloomberg, la începutul lunii februarie, volumul de țiței rusesc păstrat în petroliere pe mare a ajuns la 143 de milioane de barili, aproape dublu față de nivelul din urmă cu un an și cu peste un sfert peste nivelul de la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Scăderea producției de petrol reprezintă un risc pentru bugetul Rusiei, care anul trecut s-a bazat pe industria petrolului și gazelor pentru aproximativ 23% din veniturile sale. În ianuarie, veniturile Moscovei din petrol au scăzut deja la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în contextul prețurilor globale mai mici, reducerilor semnificative de preț acordate cumpărătorilor de țiței rusesc precum și aprecierii rublei.

Dacă tendința de scădere a producției de petrol a Rusiei va continua, țara riscă să-și piardă cota pe piața globală a petrolului în fața aliaților din OPEC+. Grupul marilor producători a convenit să mențină producția constantă în primul trimestru al anului 2026 și până acum nu a luat nicio decizie publică cu privire la strategia sa dincolo de luna martie.

Săptămâna trecută, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că OPEC+ se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească începând din martie sau aprilie. Comentariile lui Novak au o importanță deosebită, deoarece Rusia a pledat recent ca OPEC+ să fie precaută când vine vorba de creșterea producției.

#extracție #petrol #Rusia