Soția șefului de la INI, Ludmila Catlabuga, ministră a Agriculturii: Cum s-a „îmbogățit” și ce avere deține

Ludmila Catlabuga, noua ministră a Agriculturii, care a preluat portofoliul de la Vladimir Bolea. Deși nu a depus încă o declarație de venit oficială pentru funcția de ministru, din informațiile disponibile, se cunoaște că Ludmila Catlabuga deține o fermă de vaci în satul Visoca din orașul Soroca și a înregistrat venituri semnificative în ultimii ani.

În calitate de proprietară a fermei, Ludmila a obținut un salariu lunar de aproximativ 13.163 de lei și dividende de aproape 854.000 de lei. În plus, în cadrul programului EMPACT, aceasta a beneficiat de 56.000 de lei, iar de la CNAS a încasat o indemnizație de 12.284 de lei. De asemenea, Ludmila Catlabuga a obținut și venituri din locațiunea unui mijloc de transport, în valoare de 48.000 de lei.

În ceea ce privește bunurile personale, Familia Catlabuga are în proprietate un autoturism Land Rover din 2016, evaluat la 400.000 de lei, și un camion WV-Caddy, procurat în 2015, cu valoare de 30.000 de lei. De asemenea, familia mai deține un Peugeot 206 din 2007, cu valoare declarată de 48.000 de lei.

În plus, Ludmila Catlabuga deține 8 conturi bancare, cu o sumă totală de 6.400 de lei. Soțul său, Arcadie Catlabuga, a contractat, în 2021, un credit de 2,47 milioane de lei, scadent în 2047.

Ludmila Catlabuga și-a început cariera ca contabilă și a activat în diverse domenii, inclusiv producție, comerț și prestări servicii. În 2017, a fost una dintre fondatoarele Asociației Fermierilor Producători, care, sub conducerea sa, a crescut semnificativ, având acum 130 de membri. Tot în 2017, aceasta a înființat și compania de consultanță Sateman SRL, în care deține 33% din acțiuni.

Soțul său, Arcadie Catlabuga, care ocupă funcția de șef al Inspectoratului Național de Investigații (INI), a avut un salariu anual de 24.000 de lei în 2023, plus o pensie de la CNAS în valoare de 107.000 de lei. Familia Catlabuga mai deține o casă de 127,6 metri pătrați, achiziționată în 2021, cu o valoare de piață de aproximativ 3 milioane de lei. Șeful INI are în proprietate și două terenuri, unul intravilan cu o valoare de 97,7 mii de lei și altul extravilan cu o valore de 63,8 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Catlabuga #ministru #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.