Soția șefului de la INI, Ludmila Catlabuga, ministră a Agriculturii: Cum s-a „îmbogățit” și ce avere deține

Ludmila Catlabuga, noua ministră a Agriculturii, care a preluat portofoliul de la Vladimir Bolea. Deși nu a depus încă o declarație de venit oficială pentru funcția de ministru, din informațiile disponibile, se cunoaște că Ludmila Catlabuga deține o fermă de vaci în satul Visoca din orașul Soroca și a înregistrat venituri semnificative în ultimii ani.

În calitate de proprietară a fermei, Ludmila a obținut un salariu lunar de aproximativ 13.163 de lei și dividende de aproape 854.000 de lei. În plus, în cadrul programului EMPACT, aceasta a beneficiat de 56.000 de lei, iar de la CNAS a încasat o indemnizație de 12.284 de lei. De asemenea, Ludmila Catlabuga a obținut și venituri din locațiunea unui mijloc de transport, în valoare de 48.000 de lei.

În ceea ce privește bunurile personale, Familia Catlabuga are în proprietate un autoturism Land Rover din 2016, evaluat la 400.000 de lei, și un camion WV-Caddy, procurat în 2015, cu valoare de 30.000 de lei. De asemenea, familia mai deține un Peugeot 206 din 2007, cu valoare declarată de 48.000 de lei.

În plus, Ludmila Catlabuga deține 8 conturi bancare, cu o sumă totală de 6.400 de lei. Soțul său, Arcadie Catlabuga, a contractat, în 2021, un credit de 2,47 milioane de lei, scadent în 2047.

Ludmila Catlabuga și-a început cariera ca contabilă și a activat în diverse domenii, inclusiv producție, comerț și prestări servicii. În 2017, a fost una dintre fondatoarele Asociației Fermierilor Producători, care, sub conducerea sa, a crescut semnificativ, având acum 130 de membri. Tot în 2017, aceasta a înființat și compania de consultanță Sateman SRL, în care deține 33% din acțiuni.

Soțul său, Arcadie Catlabuga, care ocupă funcția de șef al Inspectoratului Național de Investigații (INI), a avut un salariu anual de 24.000 de lei în 2023, plus o pensie de la CNAS în valoare de 107.000 de lei. Familia Catlabuga mai deține o casă de 127,6 metri pătrați, achiziționată în 2021, cu o valoare de piață de aproximativ 3 milioane de lei. Șeful INI are în proprietate și două terenuri, unul intravilan cu o valoare de 97,7 mii de lei și altul extravilan cu o valore de 63,8 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Catlabuga #ministru #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).