Spania a depăşit Marea Britanie ca destinaţie preferată de investitorii hotelieri

Spania a depăşit Marea Britanie ca destinaţie preferată de investitorii hotelieri, datorită multelor contracte din domeniul ospitalităţii încheiate în această ţară, conform rezultatelor unui sondaj publicat duminică de cotidianul britanic Financial Times, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Marea Britanie a căzut pe locul doi, după ce ocupase prima poziţie în 2018 şi 2017, conform sondajului din 2024 elaborat de firma de servicii imobiliare CBRE, care mai menţionează Italia, Franţa şi Grecia între primele cinci destinaţii în care să se investească anul acesta capital.

Sondajul a fost elaborat în rândul a peste 60 de investitori, printre care proprietari de hoteluri, promotori şi fonduri private.

“Spania prosperă datorită cifrelor record din turism şi performanţei operaţionale robuste a operatorilor hotelieri”, a precizat responsabilul CBRE pe partea de hoteluri pentru Europa, Kenneth Hatton, pentru FT.

El a adăugat că “investitorii văd oportunităţi în Spania, atât în zona de coastă cât şi în zonele urbane”.

Se evidenţiază suflul bun al sectorului hotelier, care a impulsionat revenirea contractelor după pandemie şi se remarcă faptul că mai mult de două treimi dintre investitori intenţionează să aloce mai mult capital pentru contractele din această industrie, datorită randamentului comercial bun şi aşteptărilor privind o îmbunătăţire a condiţiilor de creditare, dacă ratele dobânzilor vor scădea.

Datele CBRE vin după o serie de mari tranzacţii derulate în Spania anul trecut, unde totalul investiţiilor a fost de 4,1 miliarde euro, cu 30% mai mare faţă de 2022 şi cu 70% peste nivelul din 2019.

Printre acestea figurează, de exemplu, achiziţionarea a 17 hoteluri din Spania de la Fondul de capital imobiliar de către o serie de fonduri de investiţii suverane din Abu Dhabi.

FT indică un record de 85,1 milioane vizitatori străini în această ţară, în 2023, cu 19% mai mulţi faţă de 2022.

Sondajul mai menţionează că, la nivel de oraşe, Londra şi-a menţinut prima poziţie, dar Madrid a urcat pe locul al doilea, depăşind Parisul, care va găzdui Jocurile Olimpice în această vară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spania #turism #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.