Spania a pierdut peste 3 miliarde de EURO pentru concediile medicale cauzate de COVID-19. Tot mai multe cazuri de boală

Spania a pierdut deja peste trei miliarde de euro în urma concediilor medicale cauzate de pandemie. Doar în noiembrie, cifra a fost de 57 de milioane de euro. Tot atunci, numărul celor care și-au luat concediu medical a fost mai mare cu 630% față de luna precedentă.

În prezent, Spania se confruntă cu al șaselea val al pandemiei, care afectează dramatic piața muncii.

Potrivit informațiilor publicate de La Razon, în decembrie au fost înregistrate aproximativ 570.000 de concedii medicale cauzate de Covid-19. Aceste cifre indică o creștere de peste 630% a concediilor medicale față de luna precedentă.

Este al doilea cel mai mare număr de concedii medicale acordate în întreaga pandemie, după cele înregistrate în ianuarie 2021, când au fost 615.311 noi concedii medicale cauzate de Covid-19. În restul lunilor dintre martie 2020 și ianuarie a acestui an, numărul nu a fost niciodată atât de mare.

Un număr de 77.340 de concedii medicale cauzate de această boală au fost înregistrate în noiembrie, față de 29.054 în octombrie și 44.034 în septembrie.

Costul suportat de societățile de asigurări de sănătate ca urmare a acestor pierderi cauzate de Covid-19 s-a ridicat la 53,7 milioane de euro în noiembrie. În octombrie, cifra a fost de doar 37,2 milioane de euro.

Până acum, în pandemie, cheltuielile cauzate de concediile medicale cauzate de Covid depășesc deja 3.055 de milioane de euro. Această sumă este o consecință a celor 4,59 milioane de concedii medicale (mai mult de cinci milioane, inclusiv decembrie) pe care boala le-a provocat în tot acest timp. La această cifră ar trebui adăugate circa 2.500 de milioane de euro din cheltuieli directe pentru companii ca mijloace de susținere.

Probleme similare pe piața muncii, generate de numărul persoanelor afectate de Covid și care intră în concediu medical, au început acum câteva săptămâni, fiind constatate în Marea Britanie, care a rămas fără personal în domenii esențiale, sau în Statele Unite, unde unele companii aeriene au ajuns să tripleze salariul piloților pentru a putea asigura zborurile atunci când concediile medicale din domeniu au crescut vertiginos.

#miliarde de euro #concediu medical #Spania #piata muncii #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.