Spania va testa reducerea programului de lucru pentru a crește productivitatea companiilor

16 Dec. 2022, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Dec. 2022, 17:44 // Actual //  MD Bani

Spania a demarat un proiect pilot prin care ajută IMM-urile din sectorul industrial să reducă săptămâna de lucru a angajaţilor, cu cel puţin o jumătate de zi, fără ca salariile să aibă de suferit, în încercarea de a creşte productivitatea, transmite Reuters.

Companiile care solicită ajutoare trebuie să pună la punct modalităţi prin care să crească productivitatea, astfel încât să fie contracarate depăşirile de costuri salariale, a precizat Ministerul spaniol al Industriei, într-un comunicat de presă difuzat vineri, în care prezintă programul de 10 milioane de euro.

Aceste îmbunătăţiri de productivitate ar trebui implementate pe parcursul unui an, iar companiile trebuie să menţină programul cel puţin doi ani.

Dezbaterile cu privire la aşa-numitul „model scandinav”, care susţine că productivitatea va creşte dacă programul de lucru este redus, nu sunt ceva nou, dar au fost reluate în perioada crizei COVID-19 în rândul companiilor, sectorului public şi politicienilor.

În primul an al proiectului, Guvernul spaniol va finanţa, parţial, costurile cu salariile ale companiilor care reduc programul de lucru şi va ajuta de asemenea la finanţarea programelor de pregătire şi a costurilor cu măsurile destinate îmbunătăţirii productivităţii.

Numai angajaţii cu contract permanent de muncă în regim full-time vor putea face parte din acest program, iar femeile ar trebui să fie reprezentate în funcţie de ponderea lor în forţa de muncă a companiei, scrie Agerpres.

Cel puţin 30% din forţa de muncă trebuie să îşi reducă programul de lucru, dacă o companie are până la 20 de angajaţi, în timp ce în cazul firmelor care au între 21 şi 249 de salariaţi cel puţin 25% dintre aceştia trebuie să fie incluşi într-un astfel de plan.

Grupul spaniol de telecomunicaţii Telefonica le-a oferit deja angajaţilor săi oportunitatea de a lucru patru zile pe săptămână, prelungind un program pilot care iniţial a implicat aproximativ 150 de angajaţi, dar în schimb trebuie să accepte o reducere cu 12% a remuneraţiei.

30 Mart. 2026, 10:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Mart. 2026, 10:35 // Actual //  Ursu Victor

Congresul Autorităților Locale din Moldova a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege privind modificarea cadrului normativ pentru amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale, avertizând că prevederile actuale pot afecta democrația locală și autonomia comunităților.

Potrivit CALM, reducerea pragului de vot sau diminuarea reprezentativității în procesul decizional privind modificarea limitelor teritoriale ar putea deschide calea unor ingerințe politice arbitrare. Reprezentanții autorităților locale subliniază că, în conformitate cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, orice modificare a limitelor teritoriale trebuie precedată de consultarea colectivităților locale, inclusiv prin referendum.

Organizația critică și eliminarea criteriului privind distanța de 25 km, considerat anterior o garanție pentru apropierea serviciilor publice de cetățeni. CALM susține că această modificare indică o tendință de centralizare și ar putea îndepărta serviciile de comunități, contrar principiului subsidiarității.

În același timp, CALM afirmă că proiectul ar urmări scopuri politice, inclusiv crearea unor unități administrative în funcție de interese electorale, și nu de nevoile reale ale populației. „Reforma trebuie să fie despre apropierea serviciilor de cetățeni, nu despre calcul electoral”, se arată în poziția organizației.

Reprezentanții autorităților locale insistă că amalgamarea voluntară nu poate fi tratată izolat și trebuie integrată într-o reformă amplă a administrației publice. Printre propunerile înaintate se numără stimulente financiare pe termen lung pentru localitățile care aleg să se comaseze, reducerea numărului de raioane, clarificarea competențelor între autoritățile locale și centrale, precum și consolidarea orașelor poli de creștere.

De asemenea, CALM propune măsuri pentru creșterea autonomiei financiare a administrațiilor locale, inclusiv alocarea integrală a impozitului pe venit către orașe, direcționarea unei părți din TVA către comunitățile rurale și redefinirea capacității fiscale pe locuitor.

Organizația solicită și creșterea atractivității funcției publice locale, prin salarii competitive, sporuri de performanță și programe de formare pentru aleșii locali, precum și crearea unui fond de cofinanțare pentru proiecte europene.

Totodată, CALM pledează pentru reducerea birocrației prin digitalizarea serviciilor publice și interconectarea registrelor naționale cu sistemele locale.

În concluzie, organizația nu susține proiectul în forma actuală și cere constituirea unui grup de lucru pentru revizuirea substanțială a acestuia. CALM atrage atenția că niciuna dintre propunerile sale nu a fost inclusă în textul analizat și își exprimă speranța că Parlamentul va ține cont de expertiza autorităților locale.