Speriați de agitația de pe burse, investitorii fug spre active de refugiu: Prețul aurului a depășit un prag simbolic

Cotaţia aurului, propulsată de îngrijorările în creştere cu privire la sectorul bancar după preluarea la un preţ redus a gigantului elveţian Credit Suisse, a depăşit luni pragul simbolic de 2.000 de dolari uncia, informează AFP.

În condiţiile în care acţiunile marilor bănci s-au prăbuşit luni la bursă, după preluarea Credit Suisse de către UBS, investitorii se tem de o posibilă reacţie în lanţ în sectorul bancar şi se îndreaptă spre aur, valoare de refugiu tradiţională în perioade de turbulenţe.

Luni dimineaţa, cotaţia metalului galben era în creştere cu 0,33% până la 1.995 dolari uncia, după ce anterior a urcat până la 2.009,73 dolari.

De la falimentul băncii americane Silicon Valley Bank (SVB), în urmă cu zece zile, preţul aurului pe pieţele financiare a crescut cu aproape 9%.

Cotaţia aurului a depăşit pragul de 2.000 de dolari uncia în doar două ocazii: în luna august 2000, în plină pandemie de Covid-19 şi în luna martie 2022, în primele săptămâni de la debutul invaziei ruseşti în Ucraina.

Analiştii subliniază că modul în care va evolua dolarul american va influenţa şi cotaţia aurului. Un dolar mai puternic este un factor negativ pentru mărfuri precum aurul, care este cotat în moneda americană.

„Credem că dolarul american este o valoare de refugiu mai puternică decât aurul. Asta înseamnă că, în situaţii în care evenimentele de risc sunt suficient de mari, vedem în mod obişnuit cum pieţele migrează de la aur spre dolarul american”, susţine Vivek Dhar, analist la Commonwealth Bank of Australia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #pret #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”