Speriați de agitația de pe burse, investitorii fug spre active de refugiu: Prețul aurului a depășit un prag simbolic

Cotaţia aurului, propulsată de îngrijorările în creştere cu privire la sectorul bancar după preluarea la un preţ redus a gigantului elveţian Credit Suisse, a depăşit luni pragul simbolic de 2.000 de dolari uncia, informează AFP.

În condiţiile în care acţiunile marilor bănci s-au prăbuşit luni la bursă, după preluarea Credit Suisse de către UBS, investitorii se tem de o posibilă reacţie în lanţ în sectorul bancar şi se îndreaptă spre aur, valoare de refugiu tradiţională în perioade de turbulenţe.

Luni dimineaţa, cotaţia metalului galben era în creştere cu 0,33% până la 1.995 dolari uncia, după ce anterior a urcat până la 2.009,73 dolari.

De la falimentul băncii americane Silicon Valley Bank (SVB), în urmă cu zece zile, preţul aurului pe pieţele financiare a crescut cu aproape 9%.

Cotaţia aurului a depăşit pragul de 2.000 de dolari uncia în doar două ocazii: în luna august 2000, în plină pandemie de Covid-19 şi în luna martie 2022, în primele săptămâni de la debutul invaziei ruseşti în Ucraina.

Analiştii subliniază că modul în care va evolua dolarul american va influenţa şi cotaţia aurului. Un dolar mai puternic este un factor negativ pentru mărfuri precum aurul, care este cotat în moneda americană.

„Credem că dolarul american este o valoare de refugiu mai puternică decât aurul. Asta înseamnă că, în situaţii în care evenimentele de risc sunt suficient de mari, vedem în mod obişnuit cum pieţele migrează de la aur spre dolarul american”, susţine Vivek Dhar, analist la Commonwealth Bank of Australia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #pret #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia mondială dă semne de reziliență într-un context marcat de conflicte geopolitice, tensiuni comerciale și incertitudini legate de politica tarifară, iar perspectivele pentru anul 2026 sunt mai optimiste decât se anticipa anterior. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere prognoza de evoluție a economiei globale în cea mai recentă actualizare a raportului World Economic Outlook, estimând un avans al PIB-ului mondial de 3,3% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste proiecția din luna octombrie 2025.

Revizuirea vine după un ritm similar de creștere, de 3,3%, consemnat în 2025, și el ușor peste așteptările inițiale ale instituției. Potrivit FMI, adaptarea rapidă a companiilor și a economiilor la noile realități comerciale a atenuat impactul tarifelor impuse de Statele Unite.

Conform explicațiilor FMI, firmele au compensat tarifele mai ridicate prin reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, în timp ce unele acorduri comerciale au dus la reducerea taxelor, iar China și-a orientat exporturile spre alte piețe, inclusiv Asia de Sud-Est și Europa. Noile prognoze pornesc de la o rată medie a tarifelor americane de 18,5%, mai mică decât nivelul de aproximativ 25% luat în calcul în primăvara anului trecut.

FMI avertizează însă că riscurile persistă. O eventuală decizie a Curții Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor ar putea genera noi incertitudini, în special dacă administrația americană va introduce alte măsuri comerciale.

În același timp, raportul subliniază potențialul inteligenței artificiale de a susține creșterea economică. FMI estimează că investițiile accelerate și adoptarea rapidă a AI ar putea adăuga până la 0,3 puncte procentuale la creșterea globală în 2026 și între 0,1 și 0,8 puncte procentuale anual pe termen mediu, în funcție de ritmul implementării și de nivelul de pregătire al economiilor.

În cazul principalelor economii, Statele Unite sunt așteptate să înregistreze o creștere de 2,4% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale peste estimările anterioare, susținută inclusiv de investițiile în infrastructura AI. China ar urma să crească cu 4,5%, sub nivelul de 5% din 2025, dar peste prognoza din octombrie, pe fondul reducerii temporare a tarifelor și al redirecționării exporturilor.

Pentru zona euro, FMI prognozează o creștere de 1,3% în 2026, ușor revizuită în sus datorită majorării cheltuielilor publice în Germania și performanțelor mai bune în Spania și Irlanda. Economiile emergente și în curs de dezvoltare ar urma să avanseze cu 4,2% în 2026, iar pentru Europa emergentă FMI estimează un ritm de 2,3%.

Actualizarea raportului nu include prognoze noi pentru Republica Moldova. În raportul din octombrie 2025, FMI a revizuit în creștere estimarea de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2025, la 1,7%, dar a redus prognoza pentru 2026 la 2,2%, concomitent cu ajustarea în jos a așteptărilor privind inflația.