Speriați de agitația de pe burse, investitorii fug spre active de refugiu: Prețul aurului a depășit un prag simbolic

20 Mart. 2023, 13:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Mart. 2023, 13:27 // Actual //  bani.md

Cotaţia aurului, propulsată de îngrijorările în creştere cu privire la sectorul bancar după preluarea la un preţ redus a gigantului elveţian Credit Suisse, a depăşit luni pragul simbolic de 2.000 de dolari uncia, informează AFP.

În condiţiile în care acţiunile marilor bănci s-au prăbuşit luni la bursă, după preluarea Credit Suisse de către UBS, investitorii se tem de o posibilă reacţie în lanţ în sectorul bancar şi se îndreaptă spre aur, valoare de refugiu tradiţională în perioade de turbulenţe.

Luni dimineaţa, cotaţia metalului galben era în creştere cu 0,33% până la 1.995 dolari uncia, după ce anterior a urcat până la 2.009,73 dolari.

De la falimentul băncii americane Silicon Valley Bank (SVB), în urmă cu zece zile, preţul aurului pe pieţele financiare a crescut cu aproape 9%.

Cotaţia aurului a depăşit pragul de 2.000 de dolari uncia în doar două ocazii: în luna august 2000, în plină pandemie de Covid-19 şi în luna martie 2022, în primele săptămâni de la debutul invaziei ruseşti în Ucraina.

Analiştii subliniază că modul în care va evolua dolarul american va influenţa şi cotaţia aurului. Un dolar mai puternic este un factor negativ pentru mărfuri precum aurul, care este cotat în moneda americană.

„Credem că dolarul american este o valoare de refugiu mai puternică decât aurul. Asta înseamnă că, în situaţii în care evenimentele de risc sunt suficient de mari, vedem în mod obişnuit cum pieţele migrează de la aur spre dolarul american”, susţine Vivek Dhar, analist la Commonwealth Bank of Australia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Mai 2026, 16:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Mai 2026, 16:48 // Actual //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!