Startupul care aduce inovația în transportul feroviar. A fost fondat de trei foști ingineri SpaceX

Parallel Systems, o companie fondată de trei foști ingineri SpaceX pentru a construi sisteme autonome vehicule feroviare electrice cu baterie, au ieșit miercuri din modul stealth cu o mărire de 49,55 milioane de dolari din Seria A.

Modul Stealth este o strategie de afaceri IT în care software-ul, hardware-ul sau un produs / serviciu IT sunt intenționat ascunși de piață, concurenți sau publicul larg până la o dată predefinită sau de finalizare.

Compania lucrează pentru a crea o rețea de transport de marfă mai eficientă, decarbonizată, care să curgă peste infrastructura feroviară existentă.

Potrivit fondatorului și șefului startup-ului Matt Soule (Matt Soule), livrarea de mărfuri cu trenul consumă de patru ori mai puțină energie decât un camion, dar datorită arhitecturii transportului feroviar, există unele limitări în operarea unor astfel de soluții. . Noua propunere va scăpa de multe dintre problemele tipice căilor ferate. În plus, trecerea de la motorină la electricitate va reduce emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Arhitectura vehiculelor feroviare a startup-ului își propune să rezolve câteva probleme: emisiile de carbon în transportul de marfă, constrângerile lanțului de aprovizionare ale camioanelor și limitele transportului feroviar de marfă.

După colectarea fondurilor necesare, va construi o flotă de platforme electrice, va testa și va angaja mai mulți angajați. În prezent, angajează ingineri de la Google, Tesla și Uber. Primele teste ale platformei au avut deja loc pe o linie de cale ferată izolată din Los Angeles.

#transort feroviar #ingineri #start-up #SpaceX

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.