Startupul care aduce inovația în transportul feroviar. A fost fondat de trei foști ingineri SpaceX

Parallel Systems, o companie fondată de trei foști ingineri SpaceX pentru a construi sisteme autonome vehicule feroviare electrice cu baterie, au ieșit miercuri din modul stealth cu o mărire de 49,55 milioane de dolari din Seria A.

Modul Stealth este o strategie de afaceri IT în care software-ul, hardware-ul sau un produs / serviciu IT sunt intenționat ascunși de piață, concurenți sau publicul larg până la o dată predefinită sau de finalizare.

Compania lucrează pentru a crea o rețea de transport de marfă mai eficientă, decarbonizată, care să curgă peste infrastructura feroviară existentă.

Potrivit fondatorului și șefului startup-ului Matt Soule (Matt Soule), livrarea de mărfuri cu trenul consumă de patru ori mai puțină energie decât un camion, dar datorită arhitecturii transportului feroviar, există unele limitări în operarea unor astfel de soluții. . Noua propunere va scăpa de multe dintre problemele tipice căilor ferate. În plus, trecerea de la motorină la electricitate va reduce emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Arhitectura vehiculelor feroviare a startup-ului își propune să rezolve câteva probleme: emisiile de carbon în transportul de marfă, constrângerile lanțului de aprovizionare ale camioanelor și limitele transportului feroviar de marfă.

După colectarea fondurilor necesare, va construi o flotă de platforme electrice, va testa și va angaja mai mulți angajați. În prezent, angajează ingineri de la Google, Tesla și Uber. Primele teste ale platformei au avut deja loc pe o linie de cale ferată izolată din Los Angeles.

#transort feroviar #ingineri #start-up #SpaceX

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.