Stat cu ambiții europene, dar cu viteză de internet africană

02 Aug. 2025, 11:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Aug. 2025, 11:03 // Actual //  Ursu Victor

În timp ce cetățenii Moldovei navighează la viteze tot mai mari, cu rețele de 500 Mbps și peste 1 Gbps devenind normă în gospodării, statul și o parte semnificativă a mediului de afaceri rămân conectați la viteze de acum un deceniu. Potrivit ultimului raport ANRCETI, 34% dintre conexiunile la internet fix utilizate de persoane juridice — adică firme și instituții — sunt limitate la viteze de cel mult 30 Mbps.

Această realitate creează o prăpastie digitală tot mai adâncă între sectorul privat modernizat și un stat care funcționează încă în regim de „buffering”. Deși, la nivel general, conexiunile lente sub 30 Mbps s-au redus semnificativ, ajungând la doar 7,4% din totalul conexiunilor, segmentul instituțiilor publice și companiilor nu ține pasul cu această tendință.

Pentru comparație, 65% dintre toți utilizatorii de internet fix au trecut deja la viteze între 100 Mbps și 1 Gbps, conform datelor prezentate în raportul ANRCETI.

Internetul mobil devine pilonul principal al comunicațiilor în Republica Moldova, arată datele publicate de ANRCETI în raportul privind evoluția pieței pentru trimestrul I 2025. Traficul total de date mobile a atins un nivel record, în timp ce telefonia fixă pierde accelerat teren în fața noilor tehnologii.

În primele trei luni ale anului 2025, moldovenii au consumat în total 66,6 milioane GB de trafic mobil, ceea ce reprezintă o creștere de 19,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Traficul generat exclusiv prin rețelele 4G a crescut cu 22,3%, ajungând la peste 64,2 milioane GB, adică 96,4% din total. În schimb, traficul prin 3G a continuat să scadă, cu 21,3%, până la doar 2,3 milioane GB. De asemenea, consumul mediu lunar per SIM activ a urcat la 5,26 GB, cu 17,6% mai mult decât în T1 2024.

Numărul total de utilizatori activi ai serviciilor de internet mobil a ajuns la 4,22 milioane, în creștere cu 3,4%. Segmentul dominant rămâne cel al utilizatorilor care accesează internetul de pe telefoane mobile — peste 4 milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!