Statele Unite impun sancțiuni Rusiei pentru atacuri cibernetice. Cel puțin zece ruși ar putea fi expulzați

SUA vor impune sancțiuni Rusiei pentru atacuri cibernetice. Administrația Biden va emite în curând un ordin executiv pentru aceste sancțiuni. Decizia vine după ce americanii i-au acuzat pe ruși că au intervenit în alegerile prezidențiale din 2020.

Guvernul american vine cu sancțiuni care vizează peste 30 de entități rusești și includ expulzarea a cel puțin 10 persoane din SUA. Printre cei vizați sunt și diplomați.

Sancțiunile vin într-un moment tensionat pentru relațiile dintre SUA și Rusia. Într-un apel din această săptămână, Joe Biden i-a spus lui Putin că SUA vor acționa ferm în apărarea intereselor naționale. Mai mult decât atât, el i-a propus președintelui rus o întâlnire într-o țară terță pentru a discuta și a găsi domenii pentru a lucra împreună, scrie Aleph News.

Anul trecut, cercetătorii în securitate cibernetică au identificat o spargere într-un software numit SolarWinds. Intruziunea a permis accesul infractorilor digitali la 18.000 de rețele de calculatoare guvernamentale și private. Oficialii serviciilor de informații cred că Rusia a fost în spatele atacului. Președintele Microsoft, Brad Smith, a spus că hack-ul SolarWinds a fost cel mai mare și mai soficisticat atac pe care l-a văzut vreodată.

Într-un raport de luna trecută, agențiile de informații americane au conchis că Putin ar fi dirijat eforturile pentru a-l ajuta pe Donald Trump să câștige un al doilea mandat.

#atac cibernetic #expulzare #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.