Statistici alarmante! Fiecare a treia persoană primește salariul în plic

Ocuparea informală și salariile în plic rămân o realitate a mediului economic din Republica Moldova. Aceasta se manifestă prin faptul că aproape fiecare a 4-a persoană din populația ocupată activează informal, percepțiile în societate privind salariile în plic indică circa 30% din fondul de remunerare a muncii, iar în rezultat veniturile ratate la bugetul public depășesc 7% din PIB, constată economistul de la Expert-Grup, Stas Madan.

„Economia și ocuparea informală (neobservată) continuă să reprezinte o componentă importantă a economiei moldovenești. Conform datelor BNS, în anul 2021 numărul populației cu un loc de muncă informal constituia 192 mii de persoane, ceea ce reprezintă circa 22,8% din populația ocupată . Pe sectoare economice, cea mai mare parte a populației ocupate informal se regăsește în agricultură (61,2% din total ocupare informală) și construcții (22,1% din total ocupare informală), fiind urmate de comerț și HoReCa (împreună formează 6,6% din total ocupare informală). După tipul unității de producție în care activează, cea mai mare parte a populației ocupate informal este prezentă în întreprinderile sectorului informal definite ca întreprinderi individuale neînregistrate (fără statut de persoană juridică) cu un număr de 142,9 mii persoane. Deloc de neglijat este și numărul persoanelor care activează informal în cadrul unor întreprinderi aferente sectorului formal, unde unitățile economice sunt înregistrate oficial – 47,7 mii persoane”, se arată în analiza lui Madan.

Fenomenul muncii nedeclarate se extinde mult chiar și peste tot ce înseamnă economie informală, iar aceasta se manifestă prin nedeclararea sumei totale a salariului achitat salariaților sau altfel spus – „salariile în plic”. Datele studiului „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19” relevă că potrivit percepțiilor firmelor, circa o treime din companii practică „salarii în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate.

Drept rezultat, potrivit estimărilor aceluiași studiu, în perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent, majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020. Totodată, raportul dintre pierderile fiscale și veniturile fiscale a variat în jurul nivelului de 25%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#infromal #salariu #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a participat la o întrevedere la nivel înalt cu Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, alături de conducerea Eurochambres și reprezentanți ai camerelor de comerț din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Întâlnirea s-a desfășurat în contextul intensificării dialogului privind extinderea UE și a vizat rolul strategic al camerelor de comerț în procesul de integrare europeană, cu accent pe sprijinirea mediului de afaceri, a întreprinderilor mici și mijlocii, și pe consolidarea cooperării economice între state.

În intervenția sa, Sergiu Harea a subliniat angajamentul activ al CCI a RM în susținerea IMM-urilor din Republica Moldova, promovarea reformelor economice și armonizarea cu standardele europene. Acesta a menționat implicarea în inițiative precum rețeaua Enterprise Europe Network și programul Erasmus pentru Tinerii Antreprenori, care facilitează integrarea antreprenorilor moldoveni în piața unică europeană.

Totodată, Harea a propus lansarea unui program dedicat schimbului de bune practici între camerele de comerț din țările candidate și cele din statele membre ale UE, în vederea accelerării procesului de convergență economică și instituțională.