Statul a intrat în noul an cu 1 miliard 400 milioane de lei datorii pentru agricultori

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a intrat în noul an cu 1 miliard 400 milioane de lei datorii față de fermieri. Din această sumă, 140 de milioane au fost debursate și făcute plățile, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, la Radio Chișinău. El a răspuns, în cadrul emisiunii „Nimic confidențial”, la întrebările asociațiilor de fermieri privind subvenționarea agricultorilor și reeșalonarea datoriilor acestora.

Agricultorii din Republica Moldova s-au pomenit într-o situație mai grea ca oricând, ca urmare a crizelor majore, susține directorul executiv al Federației Fermierilor, Vasile Mârzenco, în cadrul emisiunii „Nimic Confidențial” de la Radio Chișinău. El susține că statul mai are datorii față de unii agricultori, care încă nu și-au primit subvențiile pentru 2022.

„Acum, în plină primăvară, când mulți agricultori au ieșit în câmp, alții nu au ieșit, pentru că nu pot, din lipsă de mijloace financiare pentru semințe, îngrășăminte, motorină…de ce până în prezent subvențiile la care au dreptul agricultorii, pentru 2022, încă nu au fost achitate?…când vor fi achitate, dacă vor fi?, susține Vasile Mârzenco.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a declarat în cadrul emisiunii că statul a intrat în noul an cu 1 miliard 400 milioane de lei datorii pentru agricultori. Din această sumă, 140 de milioane au fost debursate și făcute plățile. Oficialul explicat că dosarele sunt depuse târziu, într-un număr mare:

„Nu poate să nu rămână datorii, pentru că ultimele dosare au fost luate pe data de 15. Agricultorii depun marea majoritate a dosarelor în octombrie-noiembrie. Atunci când finalizează toate procesele. Grosul dosarelor sunt depuse în ultimele 2-3 luni ale anului. Noi vorbim despre 75 de oameni care trebuie să investigheze 16 mii de dosare. Pe lângă aceasta, trebuie să te deplasezi în teritoriu, să numeri vacile, trebuie să vezi teritoriul… ”, a declarat Vladimir Bolea.

O altă dificultate cu care se confruntă fermierii sunt datoriile acestora la bănci. Directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari, l-a întrebat pe ministru dacă poate organiza o întrevedere între agricultori, Banca Națională și băncile comerciale privind reeșalonarea datoriilor. Vladimir Bolea a precizat că o asemenea întrevedere a avut loc anul trecut.

„I-am chemat pe ăștia care au probleme. În fața lor stăteau reprezentanții băncilor. Au discutat. Din păcate, agricultorii nu aveau ce le spune lor. Da, vii cu dosarul, discuți, reeșalonăm…dar nu putem să îți iertăm datoriile… vorbim despre consecințele secetei din 2022, nu vorbim despre datoriile date istorice și incapacitatea ta de a-ți administra o afacere…”, a precizat Vladimir Bolea.

De asemenea, ministrul Agriculturii a spus că a discutat cu reprezentanții băncilor care au precizat că nu a existat nici un caz în care agricultorilor li s-a refuzat reeșalonarea creditelor.

#Vladimir Bolea #ministrul agriculturii #agricultori #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova cumpără tot mai mult îngrășăminte ieftine, dar dependența de un singur furnizor crește. Analizele economistului Iurie Rija arată schimbări pe piața fertilizanților în 2026.

Astfel, unele produse s-au ieftinit în pofida scumpirilor internaționale, iar harta furnizorilor a fost redesenată aproape complet.

Una dintre cele mai interesante evoluții este la îngrășămintele complexe NPK. În primele 4,5 luni ale anului, Republica Moldova a importat 22.623 tone, echivalentul a 90% din întreg volumul adus în tot anul 2025. Totuși, prețul mediu a scăzut cu 6%, până la 12,47 lei/kg, în timp ce alte îngrășăminte azotate s-au scumpit.

Datele arată că 61% din toate importurile de NPK au fost concentrate într-o singură lună – aprilie 2026 –, când importatorii au cumpărat și la cel mai bun preț al sezonului.

În același timp, dependența de Rusia a atins un nivel record. Aproape 92% din NPK-ul importat a venit din Federația Rusă, iar diferențele de preț sunt mari. Produsul rusesc a costat 11,06 lei/kg, în timp ce cel din România a ajuns la 21,03 lei/kg, iar unele produse vest-europene au fost de până la șase ori mai scumpe.

O schimbare apare și la sulfatul de amoniu. Dacă în anii precedenți Rusia domina piața moldovenească, în 2026 a dispărut complet din statistici. În locul acesteia, aproape întreaga aprovizionare a fost realizată prin România, însă produsul provine în realitate din China. Potrivit datelor, 99,1% din sulfatul de amoniu importat în primele luni ale anului a avut origine chineză.

Economistul explică faptul că noua filieră logistică – China–România–Republica Moldova – a permis importatorilor să obțină unul dintre cele mai mici prețuri din ultimii ani: 5,91 lei/kg.

La amofos și sulfoamofos, prețurile au rămas practic neschimbate, însă piața și-a schimbat liderii. România și-a redus livrările cu aproape două treimi, Rusia a revenit pe primul loc, iar Serbia a intrat puternic în joc, oferind cel mai ieftin produs dintre sursele importante de aprovizionare.