Un antreprenor din raionul Rîșcani transformă deșeurile agricole în materie-primă pentru brichete

Vitalie Iarmaliuc din satul Mihăileni, raionul Rîșcani, transformă deșeurile agricole în materie-primă pentru brichete. Acestea au devenit tot mai solicitate, din cauza crizei energetice. Datorită susținerii oferite de PNUD și Elveția, Vitalie și-a sporit capacitatea de producție și speră să își extindă afacerea, alături de echipa sa, cu care au crescut împreună.

Vitalie Iarmaliuc a lansat afacerea cu brichete în 2012, după ce a petrecut o perioadă în Statele Unite ale Americii, unde a și adunat primii bani pentru afacere și după o tentativă nereușită a unei afaceri cu produse congelate.

Revenit în localitatea natală, Vitalie a încercat totuși să testeze o idee de afacere inspirată din realitatea americană, pe banii câștigați acolo. Astfel, în 2011 a lansat o companie care producea și livra în regiune produse congelate de culinărie. Produsele comercializate nu erau însă foarte cunoscute publicului local. Vitalie producea burgeri, tacos, burritos, iar peste un timp, cererea scăzută a produselor în zona de nord a țării l-a determinat să închidă afacerea.

Tot atunci erau timpurile când mulți antreprenori achiziționau linii de producere a brichetelor și Vitalie a decis să lanseze o afacere similară în Mihăileni, în parteneriat cu un vecin.

Deși drumurile partenerilor de afaceri s-au despărțit după ceva timp, Vitalie a continuat să investească în brichete.

„Lucrul cu brichetele este unul murdar și complicat, nu fiecare rezistă”, spune Vitalie, care cunoaște zeci de antreprenori care au lansat acest gen de afacere și au închis-o peste câțiva ani. „Aparatele de lucru se strică des, este nevoie de un specialist pe loc să fie disponibil să le repare imediat, altfel pierdem timp și bani”, explică Vitalie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Găsirea angajaților calificați este o altă provocare.

„Este mult de lucru și procesul este solicitant din punct de vedere fizic, iată de ce fluctuația muncitorilor era mare. Timp de șapte ani, am reușit să adun o echipă bună, care face față provocărilor zilnice cu disciplină, muncă și umor. În echipa noastră există un fel de complicitate glumeață între angajați și acest lucru le face munca mai plăcută, chiar dacă condițiile nu sunt mereu ușoare”, spune Vitalie.

„Foarte multă materie primă se pierde degeaba pe câmpuri”

Antreprenorul încearcă să folosească toate sursele de deșeuri agricole posibile în procesul de producție: coji de floarea-soarelui, paie, tulpini și pălării de floarea-soarelui, lemn, rapiță, soia, tulpini de porumb etc.

„Nu sunt mulți producători de brichete care vor să colecteze deșeuri agricole, căci le este mai ușor să folosească materie-primă mai comodă în folosire. Astfel, foarte multă materie primă se pierde degeaba pe câmpuri.”

Unele terenuri agricole îi sunt oferite gratis pentru a colecta deșeurile, altele contra cost. Proprietarii îl întreabă, mai în glumă, mai în serios, când vine să-și adune „gunoiul” de pe câmpuri, iar Vitalie se bucură că poate aduce oamenilor căldură în case.

În 2020, Vitalie a beneficiat de un grant din partea Elveției, prin intermediul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, datorită căruia a cumpărat un tractor. Anterior, transportarea materiei-prime pe teritoriul întreprinderii se făcea cu ajutorul roabelor și a cearșafurilor, ceea ce consuma mult timp și efort fizic al muncitorilor.

Criza energetică a crescut simțitor cererea de brichete

Anul 2022 a adus cu sine șocuri multidimensionale printre care și criza energetică. Toate acestea au bulversat toate sectoarele economiei, însă nu și piața surselor alternative de încălzire.

În 2022, după începutul războiului din Ucraina, cererea la brichete din partea persoanelor fizice a crescut considerabil:

„În această perioadă, nici nu reușeam să producem marfă, că veneau sătenii și oamenii din alte sate și o cumpărau direct de la ușă”.

Dacă în alți ani compania lui Vitalie producea în jur de 700-800 tone pe an, în 2022 a produs și vândut dublu – 1500 tone. Și prețurile s-au dublat, din martie până în decembrie 2022.

„Prețurile ar fi mai mici, dacă ni s-ar permite să colectăm deșeuri agricole de pe suprafețe mai mari. În prezent, avem acces doar la 10% din terenurile disponibile. Dacă producătorii de brichete ar colecta măcar 30%, cantitatea disponibilă de produs și prețurile ar fi altele”, explică antreprenorul.

În 2023, Vitalie este precaut cu planurile, dar vrea să-și extindă afacerea, să angajeze muncitori noi și să încerce să convingă proprietarii de terenuri să permită colectarea deșeurilor pe teritoriul lor. Nu păstrează mult timp stocuri de marfă, preferă un flux constant de materie-primă și produs livrat consumatorului. Lucrează în fiecare zi alături de echipa sa, iar mâinile sale nu se deosebesc de cele ale angajaților săi.

#brichete #criza energetica #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După vestea că VW, cel mai mare producător de automobile din Europa, ar putea închide două fabrici, experții trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că reducerea producției nu este limitată doar la industria auto, transmite Euronews.com. Institutul german de cercetare economică (DIW) afirmă că întreprinderile trebuie să evolueze.

În timp ce producătorii de automobile din UE se luptă cu eliminarea treptată a motoarelor cu combustie și cu tranziția către vehiculele electrice până în 2035, experții preconizează că mii de locuri de muncă ar putea fi eliminate în diferite sectoare în următorii doi ani.

Președintele DIW, Marcel Fratzscher, spune că economia germană este dependentă atât de exporturi, cât și de industrie, iar în fața tranziției energetice, „companiile au ratat transformarea” și că multe, precum VW, au „rămas în urmă”.

„Nu este vorba doar de sectorul auto, este vorba de mașini, este vorba de sectorul farmaceutic, chimic, aceasta este o problemă destul de mare pe care mulți o au”, a declarat el pentru Euronews.

Cel mai mare producător de produse chimice din lume, care își are sediul central în Germania, BASF, analizează, de asemenea, posibilitatea de a-și reloca o parte din forța de muncă în Asia și de a concedia lucrători din Germania, pe fondul exploziei prețurilor la energie din cauza situației de amploare din Ucraina și a birocrației împovărătoare din Germania.

Și-a pierdut Germania competitivitatea?

Asia se află pe o spirală economică ascendentă, care are un impact global.

„Companiile germane au localizat deja o mare parte din producție în China, în India, în alte părți, iar acest lucru va continua”, a declarat Fratzscher.

Având în vedere că China începe să reducă concurența și își subvenționează propriile companii, „este mai greu pentru companiile germane să concureze”, în special în contextul costurilor ridicate ale energiei și forței de muncă din Europa.

Deci, ce urmează pentru economia germană?DIW a declarat că vede o „stagnare a economiei germane în acest an, o redresare treptată în următorii câțiva ani”. Economia germană s-a contractat din nou în al doilea trimestru al anului 2024 și se află tehnic în recesiune, producția industrială continuând să scadă.Industria auto a fost afectată în special de cererea scăzută de vehicule electrice, din cauza investițiilor lente în infrastructură.Cu toate acestea, Fratzscher a spus că este optimist și crede că marile companii germane „au fost întotdeauna foarte inovatoare”, după ce s-au reinventat de mai multe ori.

„Ele trebuie să se reajusteze, trebuie să se reformeze. Și acesta este cazul Volkswagen și al multor companii germane”, a adăugat el.Poate guvernul german să ajute?Fratzscher a spus că nu crede că guvernul ar trebui să intervină pentru a păstra lucrătorii.

„Transformarea înseamnă schimbare. Schimbarea înseamnă adesea consolidare. Companiile trebuie să se restrângă pentru a putea investi și dezvolta noi tehnologii”, a spus el.

Fratzscher a remarcat, de asemenea, că încercarea guvernului de a păstra vechile structuri în marile companii nu se limitează doar la Germania, ci este și un fenomen european.

„Adesea, părțile vechi, părțile redundante ale unei economii trebuie să dispară pentru ca noile părți să poată apărea și să reapară sau să fie dezvoltate”, a adăugat el, sugerând că aceste crize nu au soluții pe termen scurt.

„Va fi nevoie de rezistență și de investiții continue în următorii cinci ani și apoi, sperăm, în această perioadă, economia germană va gestiona tranziția”.Având în vedere că economia germană depinde în mare măsură de industria auto, aceste concedieri în masă pot duce la o creștere a deziluziei în rândul populației germane și pot juca în favoarea extremei drepte.Acest lucru ar putea avea un impact major asupra alegerilor federale de anul viitor.