Statul renunță la mai multe active: Hotel, fabrici și participații bancare, pregătite pentru privatizare

Statul scoate la privatizare mai multe întreprinderi și active importante, inclusiv Fabrica de Sticlă din Chișinău, Hotelul „Zarea”, Editura „Lumina” și întreprinderea editorial-poligrafică „Știința”, după ce Guvernul a aprobat modificarea listei bunurilor supuse privatizării.

Agenția Proprietății Publice susține că noile modificări au scopul de a face procesul de privatizare mai clar și mai previzibil pentru investitori. Astfel, în lista bunurilor va apărea o nouă rubrică – „modalitatea de privatizare” – care va arăta exact cum va fi vândut fiecare activ: prin licitație, concurs investițional sau pe piața reglementată.

Una dintre cele mai importante întreprinderi vizate este Î.S. „Fabrica de sticlă din Chișinău”, care va fi privatizată prin concurs investițional. Autoritățile spun că întreprinderea are nevoie urgentă de investiții pentru modernizare, având active puternic depreciate, însă rămâne unul dintre cei mai mari producători de ambalaje din sticlă din țară și exportă în peste 30 de state.

În cazul Hotelului „Zarea”, APP propune privatizarea prin licitație. Potrivit notei informative, hotelul nu mai este competitiv pe piață și generează profituri foarte mici, deși este amplasat într-o zonă ultracentrală a Chișinăului și are un potențial imobiliar ridicat. Autoritățile spun că investitorii ar putea transforma activul în proiecte mixte – hotel, apart-hotel, oficii sau spații comerciale.

La privatizare vor merge și Î.S. „Editura Didactică de Stat Lumina” și Î.S. Editorial-Poligrafică „Știința”. APP susține că aceste întreprinderi activează într-un sector dominat deja de companii private, au probleme financiare și sunt afectate de scăderea cererii pentru produsele tipărite tradiționale.

Totodată, Guvernul a decis includerea în lista bunurilor supuse privatizării a întreprinderii chimice „Izomer”, care nu mai are activitate operațională de câțiva ani și funcționează cu active minime. Autoritățile consideră că privatizarea este singura soluție pentru valorificarea activelor și eventuala relansare a afacerii.

Documentul mai prevede vânzarea unor participații minoritare ale statului în companii, precum Moldindconbank și „Limi-Impex” prin piața reglementată.

Potrivit APP, măsurile fac parte din agenda de reforme și au scopul de a atrage investiții private, de a eficientiza administrarea activelor statului și de a crește transparența procesului de privatizare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hotelul zarea #fabrica de sticlă #privatizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.