Steagul Rusiei flutură la Chișinău, Ucraina iese pe ușă: Congresul OIV, transformat în scandal diplomatic

UPDATE: După scandalul declanșat de prezența simbolurilor Federației Ruse la Congresul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), găzduit la Chișinău, autoritățile moldovene au intervenit pentru a evita o criză diplomatică de amploare. Ca urmare a protestelor ferme exprimate de Ambasada Ucrainei în Republica Moldova și a unei întrevederi de urgență între ambasadorul ucrainean și ministra Agriculturii, organizatorii au decis retragerea steagului și a materialelor promoționale rusești de la locul desfășurării congresului.

Ukrvinprom și Ukrainian Wine Institute au anunțat suspendarea participării la cel de-al 46-lea Congres Mondial al Viei și Vinului (OIV), găzduit de Republica Moldova, în semn de protest față de prezența oficială a Federației Ruse la eveniment.

Deși delegația ucraineană pregătise o serie de prezentări științifice și aplicații tehnologice importante pentru sectorul vitivinicol — inclusiv rapoarte despre vinuri fără alcool, tendințe de consum în Ucraina, și utilizarea durabilă a subproduselor vinicole — participarea a fost întreruptă la recomandarea oficială a Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova și în conformitate cu instrucțiunile Ministerului Agriculturii și Alimentației din Ucraina”, a scris într-o postare pe Facebook, directorul general al Corporației Ukrvynprom, Volodymyr Kucherenko.

Potrivit declarației oficiale, retragerea vine în urma mai multor fapte considerate „inadmisibile”:

Prezența demonstrativă a delegației Federației Ruse;
Afișarea oficială a steagului statului agresor;
Organizarea de activități interguvernamentale cu participarea acesteia;
Toate acestea, în ziua în care mai multe orașe ucrainene erau supuse unor atacuri aeriene masive.

„Considerăm că această ‘neutralitate’ echivalează cu o complicitate directă cu agresorul. Participarea Ucrainei alături de o țară care ne omoară zilnic cetățenii și ne distruge infrastructura este inacceptabilă și degradantă”, au transmis reprezentanții industriei vinicole ucrainene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#steag #scandal #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a lansat un avertisment dur privind un posibil criză alimentară majoră, în contextul degradării accelerate a sectorului zootehnic. În cadrul unei ședințe de urgență dedicate agriculturii, liderul de la Minsk s-a declarat profund nemulțumit de situația din ferme și a cerut măsuri imediate pentru a evita un colaps al aprovizionării cu produse alimentare.

„Dacă va continua moartea vitelor așa cum se întâmplă acum, vom ajunge în situația în care n-o să mai avem ce mânca!”, a declarat Lukașenko, într-o intervenție publicată de canalul de Telegram „Pul Pervogo”.

Președintele belarus a denunțat haosul din agricultură și a asociat dezastrul cu lipsa de disciplină în muncă, lăudând totodată sistemul sovietic pentru eficiența sa coercitivă: „Trebuie disciplină. În URSS am forțat oamenii să muncească și s-a văzut rezultatul. Dacă slăbești puțin controlul – totul se prăbușește”.

Criza zootehnică se adaugă lipsei de cartofi și legume din Belarus, o penurie care afectează și Federația Rusă. Deja în mai, Lukașenko semnala un nivel record al mortalității în rândul animalelor. Potrivit Ministerului Agriculturii din Belarus, în 2024 au murit aproape 148.000 de capete de animale, iar în primele patru luni din 2025 – deja 52.000, la fel ca în aceeași perioadă a anului trecut.

Printre soluțiile propuse, Lukașenko a cerut exproprierea animalelor de la gospodăriile „ineficiente” și transferul acestora către ferme capabile să le asigure condiții și supraveghere veterinară adecvată.

Anterior, liderul belarus i-a îndemnat pe cetățeni să reducă consumul de cartofi la maximum două mese pe săptămână, motivând că „face bine la sănătate” și „evită obezitatea”. El a acuzat fermierii locali că ar fi vândut stocurile în Rusia, unde prețurile sunt mai mari, iar într-o altă declarație, Lukașenko a sugerat că criza ar fi fost provocată intenționat de anumite persoane, pe care a refuzat să le numească.