Energocom a cumpărat 3,5 milioane MWh și le-a vândut către Moldovagaz

În perioada iulie-septembrie 2024, SA Energocom a achiziționat aproximativ 3,5 milioane MWh de gaze naturale de pe piața europeană, echivalentul a circa 329.000.000 metri cubi. Majoritatea, respectiv 3 milioane MWh (284.678.000 metri cubi), a fost destinată SA Moldovagaz pentru consumul curent și pentru stocuri de iarnă.

Prețul mediu ponderat al gazelor procurate a fost de 35,25 EUR/MWh, echivalentul a 404,92 USD per 1.000 metri cubi, utilizând fonduri din grantul oferit de Guvernul Norvegiei, un credit de la BERD și surse proprii Energocom. Pentru aceste achiziții, compania a organizat 42 de licitații, cu până la nouă companii europene participante pe rundă. În urma acestor licitații, 12 runde s-au finalizat prin contracte de livrare.

Din totalul achizițiilor, 535.000 MWh de gaze (circa 50 de milioane metri cubi) au fost stocați în România pentru rezerve de securitate. Aceste stocuri reprezintă 15% din consumul anual, asigurând o rezervă pentru situații excepționale.

În primele nouă luni ale anului, Energocom a achiziționat un total de 4,4 milioane MWh (413.000.000 metri cubi), dintre care trei sferturi provin de la companii din România și de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Compania a semnat contracte cu opt entități comerciale din România, Grecia, Austria și Elveția.

Vânzările către Moldovagaz au avut loc pe platforma administrată de BRM EST Moldova, subsidiara locală a BRM, care gestionează platforma de tranzacționare a gazelor din Chișinău. În contextul viitoarei obligații, din 1 ianuarie 2025, ca toți consumatorii mari să achiziționeze gaze de pe piața liberă, tot mai mulți agenți economici optează deja pentru tranzacționarea pe BRM EST Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaze #achizitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.