Stocuri uriașe de gaze naturale sunt asigurate în Europa. Temerile privind o criză provocată de Rusia nu s-au adeverit

25 Dec. 2023, 09:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Dec. 2023, 09:55 // Actual //  bani.md

Pentru al doilea an consecutiv, temerile privind o criza a gazului în Europa nu s-au confirmat, dar consumatorii vor continua să plătească preţuri semnificativ mai mari.

O situaţie de criză a fost evitată iarna trecută, în urma eforturilor pentru a găsi noi furnizori, a redeschide vechile depozite şi a lansa iniţiative de reducere a consumului în unele zone mari consumatoare de energie, deoarece livrările din Rusia au fost oprite în urma invaziei sale în Ucraina în februarie 2022.

Potrivit cercetărilor publicate de Moody’s luna aceasta, UE avea stocuri record de gaze, de aproximativ 97,5% din capacitate, la sfârşitul lunii noiembrie 2023, ceea ce înseamnă atât un risc foarte scăzut de lipsă de energie în această iarnă, cât şi o poziţie puternică pentru următorul sezon rece, au descoperit analiştii.

”Rezervele de energie îmbunătăţite ale Europei care vor fi în această iarnă sunt rezultatul eficacităţii acţiunilor guvernamentale din partea cererii şi ofertei şi al economiilor consistente de energie atât de către gospodării, cât şi de companii”, se arată în raportul Moody’s, invocând rezerve mai mari de gaze naturale lichefiate (GNL) în 2023, o disponibilitate mai mare a centralelor nucleare şi hidroelectrice şi o iarnă blândă, ca îmbunătăţire a situaţiei.

Scăderea consumului a fost ajutată şi de stagnarea economică a continentului, se arată în raport.

Moody’s se aşteaptă ca stocarea de gaze să fie mai mare decât se anticipa anterior, la 55% la sfârşitul lunii martie 2024.

Facturile gospodăriilor şi companiilor

Cu toate acestea, ”preţurile gazelor vor rămâne ridicate şi volatile în Europa”, se arată în raport.

Energia a fost una dintre cele mai puternice forţe de scădere a inflaţiei în ultimele luni, după ce a fost un motor principal al creşterilor preţurilor de consum suferite imediat după invazia Rusiei în Ucraina.

Inflaţia anuală totală din zona euro a fost de 2,4% în noiembrie, energia înregistrând o dezinflaţie de 11,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, chiar dacă amploarea creşterii preţurilor s-a moderat în toate celelalte sectoare.

În Regatul Unit, inflaţia preţului gazelor a scăzut cu 31% până în noiembrie, au arătat cifrele Oficiului pentru Statistică Naţională.

Dar această scădere este de la un vârf foarte înalt.

Folosind datele Factset, Moody’s a descoperit că preţurile gazelor europene sunt cu mult peste media lor din 2015-2019 şi anticipează că acestea vor rămâne peste acest nivel cel puţin până în 2031.

În 2020 şi 2021, preţurile au fost sub medie.

”Tarifele plătite de gospodării şi industrii sunt încă foarte mari din punct de vedere istoric. Mişcările acestor preţuri urmează, în general, mişcările de pe piaţa angro de gaze cu un decalaj de câteva luni, din cauza acoperirii furnizorilor. Aşadar, scăderea preţurilor angro la gaze în Europa de anul trecut nu a fost încă resimţită pe deplin.”, a declarat James Waddell, şeful departamentului de gaze europene şi GNL global la Energy Aspects, pentru CNBC.

Preţurile cu ridicata sunt, în general, de aproximativ patru ori mai mici decât media din 2022, dar totuşi mai mult de două ori faţ de nivelul lor istoric, a spus Waddell.

”Aceasta înseamnă că există încă presiuni asupra preţurilor asupra gospodăriilor şi industriilor şi, în cazul acestora din urmă, vedem din ce în ce mai mult interes ca aceste firme să relocalizeze producţia în afara Europei.”

El a mai spus că, în ciuda ofertei solide pe termen scurt, rămân îngrijorări cu privire la capacitatea europeană de stocare a gazelor de a se instala pentru anii următori, deoarece ”stocurile pot scădea rapid în caz de vreme rece”.

Acesta poate fi şi cazul dacă o creştere a cererii asiatice trage o mulţime de GNL departe de Europa, a spus el.

Moody’s spune că preţurile gazelor vor rămâne volatile în primul rând din cauza ”riscurilor geopolitice crescute, care reflectă vulnerabilitatea lor intrinsecă la întreruperile aprovizionării”.

Agenţia invocă diverse riscuri pentru perspectiva pieţei sale de gaze, inclusiv o reducere suplimentară a aprovizionării prin conductele ruseşti şi episoade de întrerupere a aprovizionării, aşa cum s-a observat în grevele de la instalaţiile de GNL din Australia de la începutul acestui an.

O volatilitate suplimentară a apărut în urma războiului Israel-Hamas, care a ridicat primele de risc şi a condus la creşterea preţurilor gazelor la vedere, în ciuda distanţei relative a Europei faţă de conflict, spun cercetătorii.

Potrivit Moody’s, ”în scenariul negativ improbabil în care conflictul ar putea escalada în regiunea mai largă cu implicarea directă a Iranului, preţurile gazelor europene ar putea creşte la niveluri similare observate după invazia Rusiei în Ucraina. Acest scenariu ar afecta activitatea economică şi ar adăuga provocări suplimentare pentru sectoarele consumatoare de energie.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Sept. 2026, 11:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Sept. 2026, 11:00 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a majorat puternic rata de bază în ultimele luni, însă efectul asupra creditelor acordate populației și companiilor rămâne, deocamdată, surprinzător de redus, susține economistul Veaceslav Ioniță, care a analizat modul în care deciziile BNM se transmit în economie.

Potrivit economistului, în aprilie rata de bază era de 5%, după care au urmat patru majorări consecutive: la 6,5% în mai, 7% în iunie, 7,5% în august și 9% din 17 septembrie. Este cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani.

Explicația oficială pentru înăsprirea politicii monetare este inflația. În august, rata anuală a inflației a ajuns la aproape 7%, față de 6,3% în iulie, depășind limita superioară a coridorului țintit de BNM.

Ioniță atrage însă atenția că o parte importantă a presiunilor inflaționiste vine din zone asupra cărora rata de bază are o influență directă redusă. În august, carburanții s-au scumpit într-o singură lună cu 6,6%, iar motorina cu peste 18%, în timp ce inflația care exclude alimentele, carburanții și prețurile reglementate era de 5,44%.

„BNM nu poate ieftini prin rata de bază petrolul de pe piețele internaționale, gazul importat sau materia primă agricolă mondială”, explică economistul.

Politica monetară poate însă acționa indirect, prin temperarea cererii, stimularea economisirii, influențarea anticipațiilor inflaționiste și limitarea riscului ca un șoc extern temporar să se transforme într-o creștere generalizată a prețurilor.

Problema, potrivit lui Ioniță, este că acest mecanism funcționează în prezent foarte slab în Republica Moldova.

Comparând luna aprilie, când rata de bază era la 5%, cu luna august, economistul constată că dobânzile efectiv achitate de populație și companii s-au modificat foarte puțin.

Astfel, dobânzile la creditele ipotecare au crescut de la circa 8% în aprilie la aproximativ 8,1% în august. Creditele de consum s-au scumpit de la aproximativ 10,7% la 11%, iar creditele pentru agenții economici – de la circa 8,4% la 8,6%.

Potrivit analizei, instrumentul care reacționează cel mai vizibil la majorarea ratei de bază este piața valorilor mobiliare de stat. Chiar și aici însă, transmisia este considerabil mai slabă decât în episodul inflaționist din 2022.

Ioniță arată că, raportat la o majorare ipotetică de 10 puncte procentuale a ratei de bază, datele din ultimele luni indică o creștere de aproximativ 1,9 puncte procentuale la valorile mobiliare de stat, circa 1,1 puncte la creditele de consum, numai 0,5 puncte la creditele pentru întreprinderi și aproximativ 0,4 puncte la creditele ipotecare.

„Cu alte cuvinte, semnalul dat de BNM se transmite în economie, dar cu o intensitate foarte redusă”, constată economistul.

Pentru populație, Ioniță vede și o veste bună: până în prezent, majorarea ratei de bază nu a dus la o scumpire importantă a creditelor ipotecare. În pofida creșterii ratei BNM de la 5% la 9%, dobânzile la creditele imobiliare noi au rămas practic în jurul nivelului de 8%.

Economistul avertizează însă că acest lucru nu înseamnă că dobânzile nu ar putea crește în lunile următoare, întrucât politica monetară acționează cu întârziere, iar efectele complete ale majorărilor din august și septembrie nu au avut încă timp să ajungă în piață.

„BNM a majorat puternic rata de bază, dar economia reală încă aproape că nu a simțit această majorare”, concluzionează Veaceslav Ioniță.