Stocuri uriașe de gaze naturale sunt asigurate în Europa. Temerile privind o criză provocată de Rusia nu s-au adeverit

25 Dec. 2023, 09:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Dec. 2023, 09:55 // Actual //  bani.md

Pentru al doilea an consecutiv, temerile privind o criza a gazului în Europa nu s-au confirmat, dar consumatorii vor continua să plătească preţuri semnificativ mai mari.

O situaţie de criză a fost evitată iarna trecută, în urma eforturilor pentru a găsi noi furnizori, a redeschide vechile depozite şi a lansa iniţiative de reducere a consumului în unele zone mari consumatoare de energie, deoarece livrările din Rusia au fost oprite în urma invaziei sale în Ucraina în februarie 2022.

Potrivit cercetărilor publicate de Moody’s luna aceasta, UE avea stocuri record de gaze, de aproximativ 97,5% din capacitate, la sfârşitul lunii noiembrie 2023, ceea ce înseamnă atât un risc foarte scăzut de lipsă de energie în această iarnă, cât şi o poziţie puternică pentru următorul sezon rece, au descoperit analiştii.

”Rezervele de energie îmbunătăţite ale Europei care vor fi în această iarnă sunt rezultatul eficacităţii acţiunilor guvernamentale din partea cererii şi ofertei şi al economiilor consistente de energie atât de către gospodării, cât şi de companii”, se arată în raportul Moody’s, invocând rezerve mai mari de gaze naturale lichefiate (GNL) în 2023, o disponibilitate mai mare a centralelor nucleare şi hidroelectrice şi o iarnă blândă, ca îmbunătăţire a situaţiei.

Scăderea consumului a fost ajutată şi de stagnarea economică a continentului, se arată în raport.

Moody’s se aşteaptă ca stocarea de gaze să fie mai mare decât se anticipa anterior, la 55% la sfârşitul lunii martie 2024.

Facturile gospodăriilor şi companiilor

Cu toate acestea, ”preţurile gazelor vor rămâne ridicate şi volatile în Europa”, se arată în raport.

Energia a fost una dintre cele mai puternice forţe de scădere a inflaţiei în ultimele luni, după ce a fost un motor principal al creşterilor preţurilor de consum suferite imediat după invazia Rusiei în Ucraina.

Inflaţia anuală totală din zona euro a fost de 2,4% în noiembrie, energia înregistrând o dezinflaţie de 11,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, chiar dacă amploarea creşterii preţurilor s-a moderat în toate celelalte sectoare.

În Regatul Unit, inflaţia preţului gazelor a scăzut cu 31% până în noiembrie, au arătat cifrele Oficiului pentru Statistică Naţională.

Dar această scădere este de la un vârf foarte înalt.

Folosind datele Factset, Moody’s a descoperit că preţurile gazelor europene sunt cu mult peste media lor din 2015-2019 şi anticipează că acestea vor rămâne peste acest nivel cel puţin până în 2031.

În 2020 şi 2021, preţurile au fost sub medie.

”Tarifele plătite de gospodării şi industrii sunt încă foarte mari din punct de vedere istoric. Mişcările acestor preţuri urmează, în general, mişcările de pe piaţa angro de gaze cu un decalaj de câteva luni, din cauza acoperirii furnizorilor. Aşadar, scăderea preţurilor angro la gaze în Europa de anul trecut nu a fost încă resimţită pe deplin.”, a declarat James Waddell, şeful departamentului de gaze europene şi GNL global la Energy Aspects, pentru CNBC.

Preţurile cu ridicata sunt, în general, de aproximativ patru ori mai mici decât media din 2022, dar totuşi mai mult de două ori faţ de nivelul lor istoric, a spus Waddell.

”Aceasta înseamnă că există încă presiuni asupra preţurilor asupra gospodăriilor şi industriilor şi, în cazul acestora din urmă, vedem din ce în ce mai mult interes ca aceste firme să relocalizeze producţia în afara Europei.”

El a mai spus că, în ciuda ofertei solide pe termen scurt, rămân îngrijorări cu privire la capacitatea europeană de stocare a gazelor de a se instala pentru anii următori, deoarece ”stocurile pot scădea rapid în caz de vreme rece”.

Acesta poate fi şi cazul dacă o creştere a cererii asiatice trage o mulţime de GNL departe de Europa, a spus el.

Moody’s spune că preţurile gazelor vor rămâne volatile în primul rând din cauza ”riscurilor geopolitice crescute, care reflectă vulnerabilitatea lor intrinsecă la întreruperile aprovizionării”.

Agenţia invocă diverse riscuri pentru perspectiva pieţei sale de gaze, inclusiv o reducere suplimentară a aprovizionării prin conductele ruseşti şi episoade de întrerupere a aprovizionării, aşa cum s-a observat în grevele de la instalaţiile de GNL din Australia de la începutul acestui an.

O volatilitate suplimentară a apărut în urma războiului Israel-Hamas, care a ridicat primele de risc şi a condus la creşterea preţurilor gazelor la vedere, în ciuda distanţei relative a Europei faţă de conflict, spun cercetătorii.

Potrivit Moody’s, ”în scenariul negativ improbabil în care conflictul ar putea escalada în regiunea mai largă cu implicarea directă a Iranului, preţurile gazelor europene ar putea creşte la niveluri similare observate după invazia Rusiei în Ucraina. Acest scenariu ar afecta activitatea economică şi ar adăuga provocări suplimentare pentru sectoarele consumatoare de energie.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.