Stoianoglo, prins cu fofârlica? Ce legături are cu Platon și cât de des vorbesc la telefon

04 Oct. 2021, 15:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Oct. 2021, 15:35 // Actual //  bani.md

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, în a doua jumătate a lunii august a anului curent, pe un ton solemn anunța, în cadrul unei conferințe de presă, că nu-l leagă nimic de controversatul om de afaceri, fugarul Veaceslav Platon. Lovit de amnezie Stoianoglo pare a uita relația de prietenie ce-l leagă de Platon, transmite realitatea.md.

Actele în posesia cărora a intrat Deschide.MD și din care se vede că, în perioada când era deputat pe lista PDM, dar și președinte al Comisiei Securtiate Națională, Apărare și Ordine Publică, Stoianoglo îi transmitea de zor urări și felicitări fugarului londonez.

La câteva zile după fuga lui Platon din R.Moldova, procurorul General, Alexandr Stoianoglo, într-o conferință de presă că:

„Eu nu am avut, nu am și nu voi avea careva relații cu domnul Platon. Ultima dată l-am văzut pe Platon în 2010. Eu înțeleg că aceasta e o temă bună pentru speculații. Ultima dată, înainte de-al audia pe Platon în 2020, l-am văzut în 2010 în Parlament. Nu am nicio relație cu el și puteți implica toate serviciile secrete mondiale”, declarase atunci Stoianoglo.

De altă parte, ceea ce s-a găsit în telefonul de model Iphone 5S, ridicat de la Platon, după ce a fost reținut în Kiev, în anul 2016, demonstrează că Stoianoglo minte cu bună-știință.

În telefon era o cartelă SIM ucraineană cu numărul +380679131347, despre care sursele Deschide.MD susțin că acesta ar fi fost numărul de care se folosea Platon, când se afla în Ucraina, iar numărul este bine cunoscut mai multor funcționari publici din R.Moldova, în special de cei din justiție.

Potrivit actelor, în telefon a fost depistat mesajul de felicitare cu venirea noului an expediat de către Stoianglo lui Platon, de pe numărul său personal, în ultima zi a anului 2012.

„Cu Anul Nou! Noroc, succese și sănătate. Cu respect Alexandr Stoianoglo”, scria în limba rusă, actualul procuror general în mesajul său de felicitare.

Pe lângă multe alte mesaje de acest gen, autoritățile au stabilit că cei doi comunicau și se telefonau reciproc, pe parcursul anului 2013-2014, inclusiv prin intermediul aplicațiilor de telefonie mobilă.

Aici este de menționat că nu o singură dată Stoianoglo a declarat că nu are nicio legătură cu Veaceaslav Platon și că nu ar mai fi comunicat cu acesta din anul 2010, declarația făcută inclusiv și în carul briefingului de presă de astăzi.

În luna februarie a anului trecut, Stoianoglo declara același lucru și în cadrul unui interviu pentru Ziarul de Gardă, menionând că de fapt chiar s-ar fi aflat în relații ostile cu Platon.

„Niciodată nu am fost…. Chiar eram în relații ostile. În primul rând, am fost împreună în Parlament o perioadă scurtă de timp, în care n-am avut discuții cu el. După aceea, niciodată nu ne-am văzut și n-am vorbit”, declara pentru Ziarul de Gardă.

Relația sa cu Platon, Stoianoglo a negat-o chiar și în luna decembrie 2020, în cadrul emisiunei „Politica” cu Natalia Morari. Morari acum ceva timp în urmă a recunoscut că tatăl copilului său este nimeni altul decât Veaceslav Platon.

Este de menționat și faptul că, în luna iulie curent, după fuga lui Platon din R.Moldova, Alexandr Stoianoglo a declarat în cadrul emisiunei „Puterea a Patra” că nu are numărul de telefon a lui Veaceslav Platon și că nu a comunicat cu acesta neoficial niciodată.

Anterior presa a publicat o înregistrare video  cu V. Platon, după ce Alexandru Stoianoglo a devenit procuror general. Din imagini, se poate observa cum la intrarea în încăperere, Procurorul General Stoianoglo merge și se salută cu V. Platon, căruia i se adresează cu: „Salut, Veaceslav!” În replică, Platon, cu zâmbetul pe buze spune: „Bună, Alexandr Dmitrivici”.

Stoianoglo îl întreba pe Platon la final de ce nu oferă detalii și că trebuie să ofere o explicație, eventual că aceasta ar putea fi utilizată împotriva sa. De fapt, procurorul general sugerându-i cum sa raspundă. Ulterior, Platon așa și îi răspunde: „Nu răspund pentru că informațiile ar putea fi utilizate împotriva mea”.

Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon,  în luna iulie curent, a fost achitat în dosarul fraudei bancare, după ce procurorul PCCOCS, Elena Ceruță, a renunțat la toate învinuirile aduse în dosarul fraudei bancare în care acesta a fost condamnat definitiv la 18 ani de închisoare, după care a părăsit liber teritoriul R.Moldova. Asta deși numele lui Platon este vizat în cel puțin trei cauze penale investigate de procurori, dar și în mai multe dosare aflate pe masa judecătorilor, în unul dintre care este vizat și o persoană din cei reținuți de SIS și procurori în dosarul privind schema de filaj a magistratei Angela Bostan de la Curtea de Apel.

 

 

 

25 Sept. 2026, 10:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 10:14 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea accizelor și a TVA la carburanți ar putea părea o soluție simplă pentru temperarea prețurilor record la benzină și motorină, însă costurile pentru buget ar fi foarte mari, iar beneficiile ar ajunge în principal la gospodăriile cu venituri mai ridicate. Este concluzia economistului Adrian Lupușor, care avertizează asupra riscului unui „populism fiscal” într-un an în care deficitul bugetar este deja de circa 6% din PIB.

Potrivit economistului, principala cauză a scumpirii carburanților o reprezintă cotațiile internaționale, iar ponderea taxelor în prețul final a scăzut deja de la începutul anului. În cazul benzinei, aceasta s-a redus de la 47% la 38%, iar la motorină – de la 33% la 26%.

Lupușor susține că Republica Moldova are deja printre cele mai mici taxe pe carburanți din regiune. Acciza la motorină este de aproximativ 167 de euro pentru 1.000 de litri, aproape jumătate din nivelul minim de 330 de euro aplicat în Uniunea Europeană.

În aceste condiții, litrul de motorină costă în Republica Moldova aproximativ 1,7 euro, față de 1,9 euro în Bulgaria, 2 euro în România, 2,01 euro în Polonia și circa 2,2 euro media în Uniunea Europeană.

Economistul atrage însă atenția asupra unui alt aspect: prețul carburanților fără taxe rămâne relativ ridicat în Republica Moldova și nu este cu mult mai mic decât în alte state din regiune, deși costurile de operare ale stațiilor PECO ar trebui să fie mai reduse.

În acest context, Lupușor spune că este necesară și o analiză din partea Consiliului Concurenței privind gradul real de concurență de pe piața carburanților și existența unor eventuale înțelegeri anticoncurențiale.

Potrivit calculelor prezentate de economist, eliminarea completă a accizei la motorină ar reduce prețul cu aproximativ 4 lei pe litru, sau cu circa 11%, însă ar costa bugetul peste 3 miliarde de lei anual.

Reducerea TVA la 10% ar diminua prețul cu aproximativ 3 lei pe litru, dar ar crea un gol bugetar de aproximativ 1,6 miliarde de lei anual. Eliminarea completă atât a accizelor, cât și a TVA ar costa bugetul circa 8,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,1% din PIB sau aproximativ 10% din veniturile bugetului de stat.

„Fiecare leu de ieftinire a motorinei prin acciză costă bugetul circa 800 de milioane de lei pe an”, arată Lupușor, care susține că orice propunere de reducere a taxelor trebuie însoțită și de indicarea clară a sursei din care va fi acoperită pierderea de venituri.

Economistul mai spune că reducerea generalizată a TVA ar favoriza în special gospodăriile cu venituri mari. Cele mai bogate 20% dintre gospodării dețin 54 de automobile la 100 de gospodării și generează circa 70% din cheltuielile de transport, în timp ce cele mai sărace 20% au doar 19 automobile la 100 de gospodării.

Astfel, dintr-o eventuală reducere de TVA care ar costa statul 1,6 miliarde de lei, aproximativ un miliard de lei ar reveni indirect celor mai înstărite 20% dintre gospodării, iar sub 50 de milioane de lei ar ajunge la cele mai sărace 20%.

În opinia lui Lupușor, reducerea TVA este unul dintre cele mai ineficiente instrumente pe care Guvernul le-ar putea utiliza în actualele condiții.

În schimb, economistul propune o reducere temporară a accizei la motorină, activată doar atunci când cotațiile Platts depășesc un anumit prag și anulată automat atunci când acestea revin sub nivelul stabilit. O asemenea măsură ar putea fi finanțată din surplusul de TVA generat de scumpirea carburanților, estimat la 0,7–1,4 miliarde de lei.

O altă soluție ar fi sprijinirea țintită a categoriilor afectate cel mai mult: restituirea accizei pentru fermieri, compensarea unei sume pe litru pentru transportatori și acordarea unor plăți monetare suplimentare gospodăriilor vulnerabile.

Lupușor oferă și un exemplu: un miliard de lei distribuit celor aproximativ 620.000 de familii beneficiare ale programului „Ajutor la contor” ar însemna circa 1.600 de lei pentru fiecare familie. Aceeași sumă utilizată pentru reducerea accizei ar diminua prețul carburanților cu aproximativ 1,3 lei pe litru pentru toți consumatorii.

Economistul mai recomandă constituirea unor stocuri de urgență de carburanți și o investigație aprofundată a Consiliului Concurenței privind funcționarea pieței petroliere.