Străinii își umflă profiturile de pe urma afacerilor pe care le au în Moldova! Cu câte milioane și-au burdușit conturile

Veniturile din investiții directe spre plată nerezidenților (debit) au constituit 474,70 mil. USD, fiind cu 56,0 la sută mai mari decât în anul 2020. Dintre acestea, dividendele au constituit 207,36 mil. USD, dobânzile – 17,39 mil. USD, profiturile reinvestite – 249,95 mil. USD, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Conform structurii pe zone geografice a dividendelor spre plată aferente investițiilor directe, în anul 2021, ponderea majoră a fost deținută de Uniunea Europeană – 83,2 la sută din total.

Cele mai mari dividende le-au revenit investitorilor din Olanda – 56,14 mil. USD, în creștere cu 87,0 la sută comparativ cu anul 2020.

Veniturile din investiții au înregistrat un sold negativ de 524,36 mil. USD, fiind principalul factor care a influențat negativ balanța veniturilor primare. Astfel, intrările au constituit 17,68 mil. USD, fiind cu 53,4 la sută mai mici comparativ cu anul 2020, în timp ce ieșirile au crescut cu 43,7 la sută, până la 542,04 mil. USD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dividende #straini #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, economia regiunii din Stânga Nistrului a intrat într-o fază de contracție severă, cu o scădere de aproximativ 40% a vânzărilor de mărfuri, până la 435 milioane de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. N mai este vorba despre o ajustare temporară, ci despre o criză structurală care indică epuizarea modelului economic actual, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

Datele arată că 48,5% din totalul vânzărilor regiunii sunt realizate pe piața Republicii Moldova, malul drept. Economistul subliniază că această dependență nu este una marginală, ci reprezintă „axa de supraviețuire” a economiei locale. Fără acces la această piață, volumul vânzărilor ar scădea la un nivel incompatibil cu funcționarea minimă a regiunii.

Dacă se adaugă și România, care absoarbe 22,2% din vânzări, rezultă că peste 70% din mărfurile produse în regiune sunt consumate în spațiul românesc. Potrivit lui Ioniță, această realitate contrazice discursul politic tradițional și arată clar că producția este orientată spre Vest, nu spre Est.

Cumulat, Uniunea Europeană și Republica Moldova concentrează 86,1% din vânzările regiunii. Economistul subliniază că aceasta este o cifră decisivă, care demonstrează că piața reală a regiunii este una europeană, atât din punct de vedere al cererii, cât și al standardelor și canalelor comerciale.

În schimb, piața CSI a devenit marginală. Rusia este singura țară din acest spațiu prezentă în top 10 destinații, cu o pondere de 5,7%, iar întregul CSI cumulat abia ajunge la 6,2%. „Estul a ieșit practic din ecuația economică”, notează Ioniță și rămâne mai degrabă un element simbolic decât unul funcțional.

Potrivit analizei, regiunea din Stânga Nistrului nu mai este într-o etapă de dezvoltare, ci într-una de supraviețuire, posibilă exclusiv datorită pieței de pe malul drept și a țărilor UE, în special România. Orice șoc suplimentar – comercial, logistic sau politic – ar putea împinge economia sub pragul critic.

Veaceslav Ioniță concluzionează că datele din 2025 demonstrează o integrare economică de facto a regiunii din Stânga Nistrului în spațiul Republicii Moldova și al Uniunii Europene, însă fără beneficiile instituționale, investiționale și de stabilitate ale unei integrări formale. Această discrepanță explică profunzimea crizei actuale și limitele oricărei redresări rapide.