Strategia lui Spînu își propune să scoată sărăcia din satele ruinate ale Moldovei. Sudul țării - cel mai subdezvoltat

În ședința de astăzi, Guvernul a aprobat Strategia Națională de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022 – 2028 care vizează implementarea proiectelor și programelor regionale. Finalitatea acestora se orientează spre crearea condițiilor necesare pentru asigurarea veniturilor, ocupării și asigurării condițiilor de trai a cetăţenilor, atragerea investițiilor și îmbunătățirea infrastructurii regionale.

În același timp, analiza tendințelor de evoluție socio-economică a regiunilor din afara mun. Chișinău scoate în evidență perpetuarea unor sesizabile discrepanțe inter-regionale de dezvoltare a țării. În mod specific, se evidențiază două regiuni cu performanțe peste media națională (Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia și Regiunea de Dezvoltare Centru) și alte 2 regiuni cu performanțe sub media națională (Regiunea de Dezvoltare Nord și Regiunea de Dezvoltare Sud):

Regiunea de Dezvoltare Centru (RD Centru) este puternic avantajată de proximitatea mun. Chișinău, înregistrând cele mai bune performanțe de dezvoltare în comparație cu toate celelalte regiuni. Pe parcursul ultimului deceniu, RD Centru a fost lider național după evoluția majorității indicatorilor de dezvoltare socio-economică.
Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia (RD UTAG) a reușit foarte eficient să valorifice avantajele oferite de statul special de autonomie și gradul mai avansat de descentralizare fiscală și administrativă. Având la începutul anilor 1990 un nivel de dezvoltare similar cu Regiunea de Dezvoltare Sud (RD Sud), RD UTAG a înregistrat o evoluție superioară pe întreaga durată a ultimelor decenii, transformându-se în una dintre cele mai dinamice regiuni din Republica Moldova.
RD Sud continuă să rămână cea mai subdezvoltată regiune din țară, caracterizată de cel mai jos nivel de urbanizare și industrializare. Totodată, regiunea este caracterizată de cel mai jos nivel al ratei de ocupare a populației și cel mai mic salariu mediu printre toate celelalte regiuni din țară.
Prosperitatea tradițională a Regiunii de Dezvoltare Nord (RD Nord) este în continuă descreștere, fiind puternic influențată atât de factorul demografic (regiunea îmbătrânește cel mai repede dintre toate regiunile), cât și de factorul geografic (regiunea este cea mai îndepărtată de mun. Chișinău).

Cum vor autoritățile să dezvolte localitățile Moldovei

Pentru reducerea discrepanțelor dintre regiuni, autoritățile își propun mai multe obiective. Este vorba de: creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională.

„O provocare majoră a finanțării obiectivelor de dezvoltare regională o constituie decalajul mare dintre resursele financiare mobilizate și necesitățile reale de dezvoltare regională. Astfel, deși resursele alocate din Bugetul de Stat și cele atrase de la donatori sunt în continuă creștere, acestea acoperă doar parțial necesitățile la nivel regional. Necitând la aceasta, chiar dacă alocațiile sunt planificate minuțios și bine direcționate, o bună parte din mijloacele alocate în FNDR nu sunt valorificate adecvat”, se spune în documentul aprobat de Guvern.

#regiuni #strategie #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.