STUDIU iData// 90.2% din populația adultă din țară consumă carne sau mezeluri. Brandul preferat al moldovenilor

Compania Date Inteligente SRL, iData a realizat un sondaj business despre consumul populației. Potrivit datelor obținute, marea majoritate a populației adulte din Republica Moldova (90.2%) consumă carne sau mezeluri. Din numărul total de consumatori de carne și mezeluri, 31.8% consumă carne sau mezeluri zilnic sau aproape zilnic, 34.5% – de 3-5 ori pe săptămână, 14.6% – săptămânal, 14.7% – de 1 – 3 ori pe lună.

Top 5 branduri de produse carne sau mezeluri (în baza răspunsului deschis) de la care cel mai des consumatorii de carne sau mezeluri își fac achizițiile:

Rogob – 38.5%;
Carmez – 23.2%;
Avicola Floreni – 16.2%;
Pegas – 13.9%;
Filetti -13.7%.

De asemenea, potrivit sondajului, 41.1% din respondenți preferă să procure carne sau mezeluri de casă.

Preponderent, respondenții care au declarant că consumă carne sau mezeluri preferă carne sau mezeluri de proveniență locală – 99.4%, dintre care 64.4% au declarant că preferă carne sau mezeluri de casă și 32.5% – carne sau mezeluri fabricate în Moldova.

Doar 0.6% din consumatori preferă carne sau mezeluri produse peste hotare.

Top 7 branduri de carne sau mezeluri pe care consumatorii de carne sau mezeluri cel mai des le-au folosit în consum în ultimele 30 de zile sunt (în baza întrebărilor de tip Da/Nu, cu prezentarea unei liste de branduri:

Rogob – 47.1%;
Carmez – 35.7%;
Avicola Floreni – 26.6%;
Filetti – 26.6%;
Pegas – 24.5%;
Mezzelini – 17.0%;
Salamer – 15.9%.

Același sondaj arată că, cele mai preferate branduri de carne sau mezeluri sunt: (în baza unei întrebări cu o singură variantă de răspuns) Rogob – 24.9% din consumatori, Carmez – 9.8%, Pegas – 8.7%, Filetti – 7.5% și Avicola Floreni – 6.0%.

#salam #iData #sondaj #brand #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.