Sturza aruncă bomba în problema scurgerilor de pe Telegram: Durov fondatorul, a bătut palma cu FSB acum câțiva ani

17 Nov. 2022, 11:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Nov. 2022, 11:20 // Actual //  bani.md

Să nu fim naivi, tehnologiile moderne sunt setate să ne urmărească pe noi ca și consumatori 24/24. Comportamentul, preferințele, ideile, gândurile, intențiile, mersul agale, sforăitul…Aceasta este plata noastră pentru „gratuit” – acces la internet, e-mail, mesagerii, platforme de coworking, rețele de socializare, TV inteligente, streaming-uri, CCTV și multe altele. Generic vorbind – date. Date care permit elaborarea algoritmilor complecși pentru a ne „agăța” reclamă targetată, propuneri decente și indecente. Dacă și Apple a ajuns să bage la aplicațiile pentru copii reclama jocurilor cu noroc…, susține fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui, asta ar fi doar o parte a problemei, doar că „autoritățile statelor”, dar și tot felul de derbedei utilizează aceste aplicații pentru a ne urmări permanent. „Deseori în consens cu proprietarii aplicațiilor. E cam ca la telefonia mobilă, unde „serviciile” nu se mai complică cu mandate de interceptare. Ele (legal) au conectare directă la TOT traficul. Tot ce curge se stochează undeva în Bărăgan. De la Bagdad până la… Și să ne mai mirăm că apar „perle” din sec. XIX?!”

„Puțini sunt conștienți de faptul că astăzi o mare parte din aplicații sunt generate în China. Tik Tok, Zoom, Alibaba. Țara unde GDPR-ul este o glumă proastă. La fel de puțini au sesizat altă problemă. Astăzi, în zona noastră 99% din camerele de supraveghere sunt fabricate în China. Suportul este tot acolo. Ce înseamnă asta? Chinezii sunt live cu tot ce facem noi! Case, oficii, autostrăzi, magazine, instituțiile statului…”, a punctat omul de afaceri.

Fostul premier se referă la securitatea Telegram. „E un lucru arhicunoscut că Durov fondatorul Telegram, ca să nu fie scurtcircuitat, a bătut palma cu FSB acum câțiva ani, dându-le acces la cheile aplicației”.

„Nu că alte mesagerii ar fi sigure, așa precum pretind. Dar poate nu atât de direct ca la ruși sau chinezi. Așa că relax, nu mai este scăpare. Ce ar trebui să facem? Să dăm bani lui Kaspersky, altă filieră  kaghebistă, pentru „protecție”? Nu cred! Continuăm să folosim, utilizăm aplicații de la „ai noștri” în speranța că sunt mai decenți. Cu puțină precauție și umor. Cam așa cum am face pipi în piața centrală. Ne întoarcem cu fața spre perete să nu ne vadă nimeni!”, conchide fostul premier.

În ultimele două săptămâni, pe site-ul moldova-leaks.com au fost scurse de pe Telegram discuțiile ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, consilierului Maiei Sandu, Dorin Recean și consilierul din umbră al președintelui Vadim Pistrinciuc.

 

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.