Sturza aruncă bomba în problema scurgerilor de pe Telegram: Durov fondatorul, a bătut palma cu FSB acum câțiva ani

17 Nov. 2022, 11:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Nov. 2022, 11:20 // Actual //  bani.md

Să nu fim naivi, tehnologiile moderne sunt setate să ne urmărească pe noi ca și consumatori 24/24. Comportamentul, preferințele, ideile, gândurile, intențiile, mersul agale, sforăitul…Aceasta este plata noastră pentru „gratuit” – acces la internet, e-mail, mesagerii, platforme de coworking, rețele de socializare, TV inteligente, streaming-uri, CCTV și multe altele. Generic vorbind – date. Date care permit elaborarea algoritmilor complecși pentru a ne „agăța” reclamă targetată, propuneri decente și indecente. Dacă și Apple a ajuns să bage la aplicațiile pentru copii reclama jocurilor cu noroc…, susține fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui, asta ar fi doar o parte a problemei, doar că „autoritățile statelor”, dar și tot felul de derbedei utilizează aceste aplicații pentru a ne urmări permanent. „Deseori în consens cu proprietarii aplicațiilor. E cam ca la telefonia mobilă, unde „serviciile” nu se mai complică cu mandate de interceptare. Ele (legal) au conectare directă la TOT traficul. Tot ce curge se stochează undeva în Bărăgan. De la Bagdad până la… Și să ne mai mirăm că apar „perle” din sec. XIX?!”

„Puțini sunt conștienți de faptul că astăzi o mare parte din aplicații sunt generate în China. Tik Tok, Zoom, Alibaba. Țara unde GDPR-ul este o glumă proastă. La fel de puțini au sesizat altă problemă. Astăzi, în zona noastră 99% din camerele de supraveghere sunt fabricate în China. Suportul este tot acolo. Ce înseamnă asta? Chinezii sunt live cu tot ce facem noi! Case, oficii, autostrăzi, magazine, instituțiile statului…”, a punctat omul de afaceri.

Fostul premier se referă la securitatea Telegram. „E un lucru arhicunoscut că Durov fondatorul Telegram, ca să nu fie scurtcircuitat, a bătut palma cu FSB acum câțiva ani, dându-le acces la cheile aplicației”.

„Nu că alte mesagerii ar fi sigure, așa precum pretind. Dar poate nu atât de direct ca la ruși sau chinezi. Așa că relax, nu mai este scăpare. Ce ar trebui să facem? Să dăm bani lui Kaspersky, altă filieră  kaghebistă, pentru „protecție”? Nu cred! Continuăm să folosim, utilizăm aplicații de la „ai noștri” în speranța că sunt mai decenți. Cu puțină precauție și umor. Cam așa cum am face pipi în piața centrală. Ne întoarcem cu fața spre perete să nu ne vadă nimeni!”, conchide fostul premier.

În ultimele două săptămâni, pe site-ul moldova-leaks.com au fost scurse de pe Telegram discuțiile ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, consilierului Maiei Sandu, Dorin Recean și consilierul din umbră al președintelui Vadim Pistrinciuc.

 

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.