Sturza: La britanici tot ce pute a bani e „darling”, e „beautiful”. Fugarii moldoveni știu, Londra îi va ajuta

17 Ian. 2022, 10:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2022, 10:11 // Actual //  bani.md

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține, într-o postare pe Facebook, că fugarii moldoveni care a participat la tot felul de inginerii financiare în Republica Moldova și au emigrat în Marea Britanie speră că Londra îi va ajuta.

Cu ceva ani în urmă, legasem o colaborare cu un jurnalist de la „Economist”, Nik S. Eu mă dădeam cu părerea despre ce se mai întâmplă în regiune. El, Nik, îmi furniza detalii la „milimetru” despre foarte multe evenimente și persoane. Evident, foarte curând mi-am dat seama care era misiunea adevărată a “corespondentului. La un moment dat, îl întreb: „Uită-te, Nik, moldovenii spală zeci de miliarde de dolari de la ruși prin băncile voastre. Nu puteți să-i strângeți puțin cu ușa de la metroul londonez”? Răspunsul lui a fost pe măsură: „Păi, Ion, banii vin la noi, nu pleacă”! Aici e buba. Banii vin!”, susține Ion Sturza.

Omul de afaceri afirmă că britanicii, cu rămășițele lor de mentalitate colonială, consideră că banii, resursele, talentele trebuie să „vină”. În timp ce ei „bat bila” pe toloacă și beau un gin tonic cu sau fără gheață!

Marea Britanie a fost dintotdeauna un refugiu perfect pentru oligarhi, escroci, dictatori farsori, cu o singură condiție – să-și parcheze „Jaguar”-urile pe malurile Tamisei. Tot sistemul britanic este construit în așa fel ca să nu-i deranjeze tare pe „deponenți”. Oligarhii din spațiul ex-sovietic, mafia americană, baronii narco-latino, canibalii din Africa, dictatorii din Asia și iarăși din spațiul ex-sovietic… clienți și sir(i) cu acte britanice în regulă…”, a punctat omul de afaceri.

Culmea ipocriziei – a opinat Sturza – sunt bine-cunoscutele cazuri când membrii Curții Supreme de Justiție își iau „concediu” pentru a-i apăra pe oligarhi în calitate de avocați… în aceeași curte! Un fel de „zarabotok” în timpul liber.

Omul de afaceri pomenește și de cazul Luca Filat a cărui bani proveniți din surse obscure au fost returnați Republicii Moldova. „O să ziceți: „Dar cum de Luca Filat a fost prins huzurind din „bursa de student”?!” Adevărul e că Luca a avut „nenorocul” să fie analizat ca studiu de caz de un faimos ONG anticorupție. Caz care a devenit celebru în mediile „academice”. Elbasi, miliarde în case și palate – Nuuu!”, a precizat Sturza.

Altă culme – deja a ridicolului – sunt comentariile siropoase ale ambasadorului englez la Chișinău la o postare făcută pe rețele de o consoartă a unui fugar de lux la Londra – „Beautiful darling”! La ei tot ce pute a bani e „darling”, e „beatiful”! Așa că să nu avem mari iluzii, știu ei, fugarii moldoveni, ce știu – Лондон им поможет! И кукиш нам покажет… Britanicii nu trebuie rugați. Britanicii trebuie dați în judecată pentru complicitate la furtul miliardului și spălare de bani”, a conchis omul de afaceri.

În prezent în Marea Britanie se află mai multe persoane din Republica Moldova. Este vorba de Veaceslav Platon acuzat de spălare bani, Gheorghe Cavacaliuc, liderul partidului PACE acuzat în depășirea atribuțiilor de serviciu pe vremea când exercita funcția de fostului şef-adjunct al IGP, dar și de Constantin Botnari zis „borsetka”, persoana de încredere a fostului lider PD, Vlad Plahotniuc. Acesta împreună cu Plahotniuc sunt acuzați de complicitate la depășirea atribuțiilor de serviciu și instigare la falsificarea actelor publice, în iunie 2019, în privința fostului director al Agenției Servicii Publice.

20 Nov. 2026, 10:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 10:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Factura mondială pentru importurile de petrol și gaze naturale va ajunge la 1.600 de miliarde de dolari în 2026, în creștere cu 25% față de anul precedent, deși cererea de energie este în scădere. Estimările aparțin Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și reflectă impactul perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale, relatează Business Today.

Potrivit raportului World Energy Outlook 2026, criza din Strâmtoarea Ormuz a provocat pierderi cumulate de aprovizionare de aproximativ 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale provenite din regiunea Golfului Persic.

Perturbările au generat creșteri puternice ale prețurilor pe piețele internaționale. În timpul crizei, cotațiile motorinei au depășit pragul de 200 de dolari pe baril, reflectând dificultățile de aprovizionare și presiunile asupra pieței produselor petroliere.

Datele IEA evidențiază un paradox al pieței energetice mondiale: statele consumă mai puțină energie, dar sunt nevoite să plătească mult mai mult pentru importuri. Astfel, factura globală pentru petrol și gaze ar urma să crească cu aproximativ 320 de miliarde de dolari față de nivelul estimat pentru 2025.

Una dintre economiile cele mai expuse este India, care importă peste 85% din necesarul său de petrol brut. Creșterea cotațiilor internaționale majorează cheltuielile pentru importuri și cererea de dolari, exercitând presiuni asupra monedei naționale, rupia.

O eventuală depreciere a rupiei ar face importurile de petrol și mai costisitoare, alimentând un cerc vicios al scumpirilor. Efectele s-ar putea transmite ulterior către transporturi, logistică, industrie și agricultură, contribuind la accelerarea inflației.

Totuși, creșterea prețului internațional al petrolului nu determină automat majorarea imediată a tarifelor la benzină și motorină. Prețurile finale depind inclusiv de costurile de rafinare, taxele aplicate și marjele companiilor petroliere.

În cazul în care prețurile la pompă sunt menținute artificial la un nivel redus, companiile din sector riscă să înregistreze o diminuare a profitabilității. În schimb, transmiterea integrală a scumpirilor către consumatori poate amplifica presiunile inflaționiste.

Creșterea facturii energetice pune presiune și asupra finanțelor publice. Guvernele ar putea fi nevoite să majoreze subvențiile pentru anumite produse, inclusiv gazul utilizat la gătit și îngrășămintele agricole, reducând astfel resursele disponibile pentru investiții și alte priorități bugetare.

Pentru India, o factură mai mare la importurile de petrol poate contribui și la adâncirea deficitului de cont curent, în special dacă veniturile din exporturi nu reușesc să compenseze cheltuielile suplimentare.

Agenția Internațională pentru Energie identifică însă și posibile evoluții favorabile. O eventuală soluționare a crizei din Strâmtoarea Ormuz, combinată cu extinderea ofertei globale de petrol și gaze naturale lichefiate, ar putea contribui la reducerea prețurilor.

Specialiștii subliniază că diversificarea furnizorilor, consolidarea rezervelor strategice și accelerarea investițiilor în surse regenerabile reprezintă măsuri importante pentru reducerea vulnerabilității economiilor dependente de importurile energetice.