Sturza: La britanici tot ce pute a bani e „darling”, e „beautiful”. Fugarii moldoveni știu, Londra îi va ajuta

17 Ian. 2022, 10:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2022, 10:11 // Actual //  bani.md

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține, într-o postare pe Facebook, că fugarii moldoveni care a participat la tot felul de inginerii financiare în Republica Moldova și au emigrat în Marea Britanie speră că Londra îi va ajuta.

Cu ceva ani în urmă, legasem o colaborare cu un jurnalist de la „Economist”, Nik S. Eu mă dădeam cu părerea despre ce se mai întâmplă în regiune. El, Nik, îmi furniza detalii la „milimetru” despre foarte multe evenimente și persoane. Evident, foarte curând mi-am dat seama care era misiunea adevărată a “corespondentului. La un moment dat, îl întreb: „Uită-te, Nik, moldovenii spală zeci de miliarde de dolari de la ruși prin băncile voastre. Nu puteți să-i strângeți puțin cu ușa de la metroul londonez”? Răspunsul lui a fost pe măsură: „Păi, Ion, banii vin la noi, nu pleacă”! Aici e buba. Banii vin!”, susține Ion Sturza.

Omul de afaceri afirmă că britanicii, cu rămășițele lor de mentalitate colonială, consideră că banii, resursele, talentele trebuie să „vină”. În timp ce ei „bat bila” pe toloacă și beau un gin tonic cu sau fără gheață!

Marea Britanie a fost dintotdeauna un refugiu perfect pentru oligarhi, escroci, dictatori farsori, cu o singură condiție – să-și parcheze „Jaguar”-urile pe malurile Tamisei. Tot sistemul britanic este construit în așa fel ca să nu-i deranjeze tare pe „deponenți”. Oligarhii din spațiul ex-sovietic, mafia americană, baronii narco-latino, canibalii din Africa, dictatorii din Asia și iarăși din spațiul ex-sovietic… clienți și sir(i) cu acte britanice în regulă…”, a punctat omul de afaceri.

Culmea ipocriziei – a opinat Sturza – sunt bine-cunoscutele cazuri când membrii Curții Supreme de Justiție își iau „concediu” pentru a-i apăra pe oligarhi în calitate de avocați… în aceeași curte! Un fel de „zarabotok” în timpul liber.

Omul de afaceri pomenește și de cazul Luca Filat a cărui bani proveniți din surse obscure au fost returnați Republicii Moldova. „O să ziceți: „Dar cum de Luca Filat a fost prins huzurind din „bursa de student”?!” Adevărul e că Luca a avut „nenorocul” să fie analizat ca studiu de caz de un faimos ONG anticorupție. Caz care a devenit celebru în mediile „academice”. Elbasi, miliarde în case și palate – Nuuu!”, a precizat Sturza.

Altă culme – deja a ridicolului – sunt comentariile siropoase ale ambasadorului englez la Chișinău la o postare făcută pe rețele de o consoartă a unui fugar de lux la Londra – „Beautiful darling”! La ei tot ce pute a bani e „darling”, e „beatiful”! Așa că să nu avem mari iluzii, știu ei, fugarii moldoveni, ce știu – Лондон им поможет! И кукиш нам покажет… Britanicii nu trebuie rugați. Britanicii trebuie dați în judecată pentru complicitate la furtul miliardului și spălare de bani”, a conchis omul de afaceri.

În prezent în Marea Britanie se află mai multe persoane din Republica Moldova. Este vorba de Veaceslav Platon acuzat de spălare bani, Gheorghe Cavacaliuc, liderul partidului PACE acuzat în depășirea atribuțiilor de serviciu pe vremea când exercita funcția de fostului şef-adjunct al IGP, dar și de Constantin Botnari zis „borsetka”, persoana de încredere a fostului lider PD, Vlad Plahotniuc. Acesta împreună cu Plahotniuc sunt acuzați de complicitate la depășirea atribuțiilor de serviciu și instigare la falsificarea actelor publice, în iunie 2019, în privința fostului director al Agenției Servicii Publice.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.