Sturza: La britanici tot ce pute a bani e „darling”, e „beautiful”. Fugarii moldoveni știu, Londra îi va ajuta

17 Ian. 2022, 10:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2022, 10:11 // Actual //  bani.md

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține, într-o postare pe Facebook, că fugarii moldoveni care a participat la tot felul de inginerii financiare în Republica Moldova și au emigrat în Marea Britanie speră că Londra îi va ajuta.

Cu ceva ani în urmă, legasem o colaborare cu un jurnalist de la „Economist”, Nik S. Eu mă dădeam cu părerea despre ce se mai întâmplă în regiune. El, Nik, îmi furniza detalii la „milimetru” despre foarte multe evenimente și persoane. Evident, foarte curând mi-am dat seama care era misiunea adevărată a “corespondentului. La un moment dat, îl întreb: „Uită-te, Nik, moldovenii spală zeci de miliarde de dolari de la ruși prin băncile voastre. Nu puteți să-i strângeți puțin cu ușa de la metroul londonez”? Răspunsul lui a fost pe măsură: „Păi, Ion, banii vin la noi, nu pleacă”! Aici e buba. Banii vin!”, susține Ion Sturza.

Omul de afaceri afirmă că britanicii, cu rămășițele lor de mentalitate colonială, consideră că banii, resursele, talentele trebuie să „vină”. În timp ce ei „bat bila” pe toloacă și beau un gin tonic cu sau fără gheață!

Marea Britanie a fost dintotdeauna un refugiu perfect pentru oligarhi, escroci, dictatori farsori, cu o singură condiție – să-și parcheze „Jaguar”-urile pe malurile Tamisei. Tot sistemul britanic este construit în așa fel ca să nu-i deranjeze tare pe „deponenți”. Oligarhii din spațiul ex-sovietic, mafia americană, baronii narco-latino, canibalii din Africa, dictatorii din Asia și iarăși din spațiul ex-sovietic… clienți și sir(i) cu acte britanice în regulă…”, a punctat omul de afaceri.

Culmea ipocriziei – a opinat Sturza – sunt bine-cunoscutele cazuri când membrii Curții Supreme de Justiție își iau „concediu” pentru a-i apăra pe oligarhi în calitate de avocați… în aceeași curte! Un fel de „zarabotok” în timpul liber.

Omul de afaceri pomenește și de cazul Luca Filat a cărui bani proveniți din surse obscure au fost returnați Republicii Moldova. „O să ziceți: „Dar cum de Luca Filat a fost prins huzurind din „bursa de student”?!” Adevărul e că Luca a avut „nenorocul” să fie analizat ca studiu de caz de un faimos ONG anticorupție. Caz care a devenit celebru în mediile „academice”. Elbasi, miliarde în case și palate – Nuuu!”, a precizat Sturza.

Altă culme – deja a ridicolului – sunt comentariile siropoase ale ambasadorului englez la Chișinău la o postare făcută pe rețele de o consoartă a unui fugar de lux la Londra – „Beautiful darling”! La ei tot ce pute a bani e „darling”, e „beatiful”! Așa că să nu avem mari iluzii, știu ei, fugarii moldoveni, ce știu – Лондон им поможет! И кукиш нам покажет… Britanicii nu trebuie rugați. Britanicii trebuie dați în judecată pentru complicitate la furtul miliardului și spălare de bani”, a conchis omul de afaceri.

În prezent în Marea Britanie se află mai multe persoane din Republica Moldova. Este vorba de Veaceslav Platon acuzat de spălare bani, Gheorghe Cavacaliuc, liderul partidului PACE acuzat în depășirea atribuțiilor de serviciu pe vremea când exercita funcția de fostului şef-adjunct al IGP, dar și de Constantin Botnari zis „borsetka”, persoana de încredere a fostului lider PD, Vlad Plahotniuc. Acesta împreună cu Plahotniuc sunt acuzați de complicitate la depășirea atribuțiilor de serviciu și instigare la falsificarea actelor publice, în iunie 2019, în privința fostului director al Agenției Servicii Publice.

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.