Sturza: La britanici tot ce pute a bani e „darling”, e „beautiful”. Fugarii moldoveni știu, Londra îi va ajuta

17 Ian. 2022, 10:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2022, 10:11 // Actual //  bani.md

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține, într-o postare pe Facebook, că fugarii moldoveni care a participat la tot felul de inginerii financiare în Republica Moldova și au emigrat în Marea Britanie speră că Londra îi va ajuta.

Cu ceva ani în urmă, legasem o colaborare cu un jurnalist de la „Economist”, Nik S. Eu mă dădeam cu părerea despre ce se mai întâmplă în regiune. El, Nik, îmi furniza detalii la „milimetru” despre foarte multe evenimente și persoane. Evident, foarte curând mi-am dat seama care era misiunea adevărată a “corespondentului. La un moment dat, îl întreb: „Uită-te, Nik, moldovenii spală zeci de miliarde de dolari de la ruși prin băncile voastre. Nu puteți să-i strângeți puțin cu ușa de la metroul londonez”? Răspunsul lui a fost pe măsură: „Păi, Ion, banii vin la noi, nu pleacă”! Aici e buba. Banii vin!”, susține Ion Sturza.

Omul de afaceri afirmă că britanicii, cu rămășițele lor de mentalitate colonială, consideră că banii, resursele, talentele trebuie să „vină”. În timp ce ei „bat bila” pe toloacă și beau un gin tonic cu sau fără gheață!

Marea Britanie a fost dintotdeauna un refugiu perfect pentru oligarhi, escroci, dictatori farsori, cu o singură condiție – să-și parcheze „Jaguar”-urile pe malurile Tamisei. Tot sistemul britanic este construit în așa fel ca să nu-i deranjeze tare pe „deponenți”. Oligarhii din spațiul ex-sovietic, mafia americană, baronii narco-latino, canibalii din Africa, dictatorii din Asia și iarăși din spațiul ex-sovietic… clienți și sir(i) cu acte britanice în regulă…”, a punctat omul de afaceri.

Culmea ipocriziei – a opinat Sturza – sunt bine-cunoscutele cazuri când membrii Curții Supreme de Justiție își iau „concediu” pentru a-i apăra pe oligarhi în calitate de avocați… în aceeași curte! Un fel de „zarabotok” în timpul liber.

Omul de afaceri pomenește și de cazul Luca Filat a cărui bani proveniți din surse obscure au fost returnați Republicii Moldova. „O să ziceți: „Dar cum de Luca Filat a fost prins huzurind din „bursa de student”?!” Adevărul e că Luca a avut „nenorocul” să fie analizat ca studiu de caz de un faimos ONG anticorupție. Caz care a devenit celebru în mediile „academice”. Elbasi, miliarde în case și palate – Nuuu!”, a precizat Sturza.

Altă culme – deja a ridicolului – sunt comentariile siropoase ale ambasadorului englez la Chișinău la o postare făcută pe rețele de o consoartă a unui fugar de lux la Londra – „Beautiful darling”! La ei tot ce pute a bani e „darling”, e „beatiful”! Așa că să nu avem mari iluzii, știu ei, fugarii moldoveni, ce știu – Лондон им поможет! И кукиш нам покажет… Britanicii nu trebuie rugați. Britanicii trebuie dați în judecată pentru complicitate la furtul miliardului și spălare de bani”, a conchis omul de afaceri.

În prezent în Marea Britanie se află mai multe persoane din Republica Moldova. Este vorba de Veaceslav Platon acuzat de spălare bani, Gheorghe Cavacaliuc, liderul partidului PACE acuzat în depășirea atribuțiilor de serviciu pe vremea când exercita funcția de fostului şef-adjunct al IGP, dar și de Constantin Botnari zis „borsetka”, persoana de încredere a fostului lider PD, Vlad Plahotniuc. Acesta împreună cu Plahotniuc sunt acuzați de complicitate la depășirea atribuțiilor de serviciu și instigare la falsificarea actelor publice, în iunie 2019, în privința fostului director al Agenției Servicii Publice.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!