Sturza: La britanici tot ce pute a bani e „darling”, e „beautiful”. Fugarii moldoveni știu, Londra îi va ajuta

17 Ian. 2022, 10:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2022, 10:11 // Actual //  bani.md

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține, într-o postare pe Facebook, că fugarii moldoveni care a participat la tot felul de inginerii financiare în Republica Moldova și au emigrat în Marea Britanie speră că Londra îi va ajuta.

Cu ceva ani în urmă, legasem o colaborare cu un jurnalist de la „Economist”, Nik S. Eu mă dădeam cu părerea despre ce se mai întâmplă în regiune. El, Nik, îmi furniza detalii la „milimetru” despre foarte multe evenimente și persoane. Evident, foarte curând mi-am dat seama care era misiunea adevărată a “corespondentului. La un moment dat, îl întreb: „Uită-te, Nik, moldovenii spală zeci de miliarde de dolari de la ruși prin băncile voastre. Nu puteți să-i strângeți puțin cu ușa de la metroul londonez”? Răspunsul lui a fost pe măsură: „Păi, Ion, banii vin la noi, nu pleacă”! Aici e buba. Banii vin!”, susține Ion Sturza.

Omul de afaceri afirmă că britanicii, cu rămășițele lor de mentalitate colonială, consideră că banii, resursele, talentele trebuie să „vină”. În timp ce ei „bat bila” pe toloacă și beau un gin tonic cu sau fără gheață!

Marea Britanie a fost dintotdeauna un refugiu perfect pentru oligarhi, escroci, dictatori farsori, cu o singură condiție – să-și parcheze „Jaguar”-urile pe malurile Tamisei. Tot sistemul britanic este construit în așa fel ca să nu-i deranjeze tare pe „deponenți”. Oligarhii din spațiul ex-sovietic, mafia americană, baronii narco-latino, canibalii din Africa, dictatorii din Asia și iarăși din spațiul ex-sovietic… clienți și sir(i) cu acte britanice în regulă…”, a punctat omul de afaceri.

Culmea ipocriziei – a opinat Sturza – sunt bine-cunoscutele cazuri când membrii Curții Supreme de Justiție își iau „concediu” pentru a-i apăra pe oligarhi în calitate de avocați… în aceeași curte! Un fel de „zarabotok” în timpul liber.

Omul de afaceri pomenește și de cazul Luca Filat a cărui bani proveniți din surse obscure au fost returnați Republicii Moldova. „O să ziceți: „Dar cum de Luca Filat a fost prins huzurind din „bursa de student”?!” Adevărul e că Luca a avut „nenorocul” să fie analizat ca studiu de caz de un faimos ONG anticorupție. Caz care a devenit celebru în mediile „academice”. Elbasi, miliarde în case și palate – Nuuu!”, a precizat Sturza.

Altă culme – deja a ridicolului – sunt comentariile siropoase ale ambasadorului englez la Chișinău la o postare făcută pe rețele de o consoartă a unui fugar de lux la Londra – „Beautiful darling”! La ei tot ce pute a bani e „darling”, e „beatiful”! Așa că să nu avem mari iluzii, știu ei, fugarii moldoveni, ce știu – Лондон им поможет! И кукиш нам покажет… Britanicii nu trebuie rugați. Britanicii trebuie dați în judecată pentru complicitate la furtul miliardului și spălare de bani”, a conchis omul de afaceri.

În prezent în Marea Britanie se află mai multe persoane din Republica Moldova. Este vorba de Veaceslav Platon acuzat de spălare bani, Gheorghe Cavacaliuc, liderul partidului PACE acuzat în depășirea atribuțiilor de serviciu pe vremea când exercita funcția de fostului şef-adjunct al IGP, dar și de Constantin Botnari zis „borsetka”, persoana de încredere a fostului lider PD, Vlad Plahotniuc. Acesta împreună cu Plahotniuc sunt acuzați de complicitate la depășirea atribuțiilor de serviciu și instigare la falsificarea actelor publice, în iunie 2019, în privința fostului director al Agenției Servicii Publice.

28 Aug. 2026, 09:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Aug. 2026, 09:10 // Actual //  Grîu Tatiana

În sud-vestul Republicii Moldova, la Hâncești, se află unul dintre cele mai impresionante monumente istorice ale țării – Conacul Manuc Bey. Complexul istorico-arhitectural, restaurat în ultimii ani și redeschis vizitatorilor, păstrează povestea unei epoci în care boierii ridicau adevărate reședințe princiare, iar arhitectura devenea un simbol al prestigiului și al puterii.

Povestea locului este legată de Manuc-Emmanuel Mîrzoian, cunoscut în istorie drept Manuc Bey – un negustor și diplomat de origine armeană, născut în 1769. După războiul ruso-turc din 1806–1812, acesta s-a stabilit pentru o perioadă la Chișinău și, în anul 1815, a cumpărat cu 300.000 de lei-aur moșia de la Hâncești. Deși conacul îi poartă numele, edificiul nu a fost ridicat de el, ci de urmașii săi. Construcția a fost începută de fiul său, Murat, și finalizată de nepotul Grigore, între anii 1858 și 1861.

Familia a construit aici un adevărat castel în stil francez, înconjurat de un parc întins, cu turnuri de pază și grădină de iarnă. Ansamblul include mai multe clădiri: Palatul lui Manuc, Casa vechilului, Clădirea contesei, Castelul de vânătoare și Turnul de veghe. Palatul a fost proiectat de celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi și impresionează prin eleganța sa arhitecturală, inspirată din clasicismul european. Se spune că interiorul ar fi fost decorat în patru stiluri diferite – armenesc, turcesc, moldovenesc și european, iar tavanele unor săli ar fi fost pictate de renumitul artist Ivan Aivazovski.

De-a lungul timpului, conacul a trecut prin numeroase transformări. După cel de-al Doilea Război Mondial, complexul a fost preluat de autoritățile sovietice și transformat mai întâi într-o școală de mecanizare, iar apoi într-un colegiu de construcții. Cutremurul din 1986 a afectat grav clădirile, iar conacul a intrat treptat într-un proces de degradare.

În 1993, ansamblul a primit statutul de monument de arhitectură. Restaurarea amplă a început însă abia în 2014, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Lucrările au durat aproape doi ani, iar palatul a fost readus la frumusețea de odinioară. Dormitoarele, saloanele de recepție, sufrageriile și birourile au fost restaurate cu grijă, iar mobilierul a fost recreat după modele istorice sau adus din alte reședințe ale familiei. Pentru a reda atmosfera autentică a secolului al XIX-lea, la restaurare au lucrat peste 60 de specialiști din Republica Moldova și România.

Un element care continuă să stârnească interesul vizitatorilor este rețeaua de tuneluri subterane. Unele galerii legau clădirile complexului și serveau drept căi de evacuare în caz de pericol. Unul dintre aceste tuneluri, cu o lungime de aproximativ 70 de metri, a fost restaurat și poate fi vizitat.

O altă clădire importantă din complex este Castelul de Vânătoare, construit în 1881 tot după proiectul lui Alexandru Bernardazzi. Aici funcționează Muzeul Ținutului Natal, unde pot fi descoperite obiecte etnografice, fotografii vechi, documente istorice și exponate care ilustrează viața și tradițiile locuitorilor din această regiune.

Restaurat și redeschis publicului, complexul atrage anual mii de vizitatori și oferă o incursiune fascinantă în istoria și arhitectura secolelor trecute. Palatul, clădirile din jur, parcul și galeriile subterane transformă acest loc într-un adevărat muzeu în aer liber, unde trecutul prinde din nou viață.