SUA le-a tăiat accesul talibanilor la toate rezervele valutare ale țării. Ar fi vorba de 9 miliarde de dolari

Statele Unite au blocat accesul talibanilor la conturile guvernului afgan gestionate de sistemul de rezervă federal și de alte bănci americane. De asemenea, oficialii americani acționează pentru a le închide accesul la Fondul Monetar Internațional, unde se regăsesc rezerve în valoare de aproape 500 de milioane de dolari, a raportat Dow Jones, scrie Realitatea.md.

Orice active ale băncii centrale pe care guvernul afgan le are în Statele Unite nu vor fi puse la dispoziția talibanilor, a declarat purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale, Joe Biden.

În plus, săptămâna trecută, după ce talibanii au confiscat mai multe centre provinciale din Afganistan, Trezoreria SUA a luat o decizie de urgență de a opri furnizarea de dolari în numerar către țară pentru a preveni căderea banilor în mâinile talibanilor.

Dow Jones numește aceste măsuri „rămășițele pârghiei diplomatice” cu care Washingtonul speră să prevină o înrăutățire a crizei politice și umanitare din Afganistan.

Guvernatorul băncii centrale din Afganistan, Ajmal Ahmadi, care a fugit duminică din țară, a declarat reporterilor că rezervele băncii centrale afgane sunt de aproximativ 9 miliarde de dolari, dar aproape toate sunt situate în afara țării.

Odată cu adoptarea măsurilor de către Statele Unite pentru blocarea accesului la aceste rezerve, talibanii au acces la aproximativ 0,1% din volumul lor, a spus Dow Jones, citat de Ahmadi.

Duminică, talibanii au obținut capitala Kabul, iar întregul Afganistan a căzut sub controlul militanților. Președintele Ashraf Ghani și mulți alți oficiali ai guvernului afgan au fugit din țară. Statele Unite și aliații lor își evacuează urgent diplomații și afganii din Afganistan, care sunt amenințați de talibani.

#rezerve valutare #talibani #afganistan #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.