Ce se întâmplă cu economiile est-europene? Care este situația în Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria

Economiile est-europene au crescut puternic în trimestrul II, Ungaria şi Cehia stabilind chiar recorduri, şi cu toate acestea unele guverne încă n-au deschis şampania. Interpretarea cifrelor nu le dă motive, scrie Ziarul Financiar.

Economia ungară a urcat într-un ritm anualizat record, iar raportată la trimestrul anterior, creşterea este suficient de puternică pentru a-i convinge pe analiştii că revenirea din criză este sustenabilă. Economia cehă, deşi a înregistrat şi ea o creştere record în trimestrul II faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, are un avans în ritm trimestrial mai mult decât dezamăgitor.

În cazul Ungariei, evoluţia economiei încurajează banca centrală să continue normalizarea politicii monetare, adică să scumpească creditul, pentru a ţine în frâu cea mai puternică inflaţie din Uniunea Europeană. De asemenea, sprintul economic permite şi guvernului să-şi continue strategia de impulsionare a consumului, sau a electoratului, după cum spun criticii, prin taxe reduse şi alocaţii pentru familii.

Cehia însă este într-o poziţie mai delicată. Şi banca centrală de acolo înăspreşte politica monetară, pentru a aduce sub control inflaţia şi a relaxa condiţiile de pe piaţa muncii, unde se simte puternic o penurie de brațe de muncă. Dar avansul slab trimestrial arată că riscul ca economie să meargă înfrânat s-a materializat.

Din Bulgaria, purtătorul de cuvânt al guvernului provizoriu a avertizat că ţara are în faţă mai multe crize – economică, de sănătate – în timp ce rezervele bugetare s-au epuizat. Economia bulgară, deşi a crescut cu peste 9% în ritm anualizat în trimestrul II, aproape că a stagnat în ritm trimestrial. Aceasta înseamnă că revenirea economică are probleme.

PIB-ul Ungariei a sărit cu aproape 18% în trimestrul II, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, o creştere nemaivăzută, după cum scrie Hungary Today. Însă această performanţă se datorează faptului că saltul s-a făcut de foarte de jos. În trimestrul II al anului trecut, în plină pandemie, economia s-a prăbuşit cu aproape 14%. În termeni trimestriali, avansul a fost în T2 2021 de 2,7%, un rezultat onorabil. Aceste cifre arată cât de puternic a fost impactul pozitiv al redeschiderii economiei.

Acum, sectoare ca turismul şi ospitalitatea au putut funcţiona aproape normal, iar acest lucru se vede. Portfolio a remarcat că, în pofida incertitudinilor metodologice folosite la calcule de biroul de statistică naţional, rezultatele economice au depăşit şi cele mai optimiste aşteptări. Iar acest lucru dă speranţă că şi creşterea economică din trimestrul III va fi puternică, mai ales că această perioadă este fără restricţii notabile.

Biroul de statistică nu a explicat clar de unde vine creşterea, precizând doar că „industria a rămas principalul motor“. Analiştii consideră această menţiune „misterioasă“ deoarece datele pe sectoare arată că producţia industrială nu a crescut, în volum, atât de mult. Prin urmare, o explicaţie ar fi că producţia industrială a urcat foarte mult ca valoare.

Dacă biroul de statistică nu revine asupra calculelor, oricare ar fi sursa de creştere, avansul din trimestrul doi înseamnă că economia maghiară a ajuns la nivelul de dinainte de criză şi că revenirea este mai puternică decât a anticipat guvernul. Pe de altă parte, „explozia“ economiei înseamnă un guvern cheltuitor în prag de alegeri, acutizarea penuriei de forţă de muncă şi inflaţie, ceea ce creşte nevoia ca banca centrală să normalizeze dobânzile.

În cazul Cehiei, avansul de 7,8% în ritm anualizat este impresionant, având în vedere că această economie este cea mai matură din regiune. Însă faţă de trimestrul anterior, economia a crescut cu doar 0,6%. Pentru că este prima creştere după cinci trimestre la rând de contracţie, analiştii se aşteptau la o revenire mai puternică. Reluarea creşterii s-a datorat relaxării restricţiilor, dar mai ales cererii externe şi consumului gospodăriilor.

Însă exporturile au fost limitate de lipsa de materii prime în mai multe industrii. Petr Dufek, analist la banca CSOB, spune că rezultatele economice din trimestrul doi sunt mai slabe şi decât scenariul pesimist al instituţiei sale. Alţi economişti sunt mulţumiţi că economia a ieşit totuşi din recesiune şi au speranţa că soarele a răsărit şi pe strata Cehiei.

PIB-ul polonez a urcat cu aproape 11% în trimestrul doi în ritm anualizat, un record absolut, după o retragere cu 1,3% în trimestrul anterior. Acest lucru înseamnă că Polonia s-a îndepărtat hotărât de zona de recesiune. Faţă de trimestrul anterior, economia a crescut cu aproape 2%, în condiţiile redeschiderii aproape în totalitate. Însă a accelerat şi inflaţia, la 5%.

Spre deosebire de băncile centrale din Ungaria şi Cehia, banca naţională poloneză nu pare să se grăbească cu majorarea dobânzilor. Iar unii analişti, cum sunt cei de la ING, cred că forţele inflaţioniste nu se vor disipa prea curând. Opoziţia strigă deja că preţurile prea mari împovărează populaţia în timp ce forţa politică de la guvernare pare că se îndreaptă spre o fragmentare.

Economia bulgară a crescut cu 9,6% în ritm anualizat şi cu numai 0,4% în ritm trimestrial, scrie Novinite. Astfel, PIB-ul a încetinit deoarece în primul trimestru acesta a crescut cu 2,5% faţă de perioada similară a anului trecut. Bulgaria trece printr-o criză de guvernare.

#cehia #polonia #Bulgaria #Ungaria #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.