Ce se întâmplă cu economiile est-europene? Care este situația în Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria

18 Aug. 2021, 10:59
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Dumitrita Culiuc
18 Aug. 2021, 10:59 // Uncategorized //  Dumitrita Culiuc

Economiile est-europene au crescut puternic în trimestrul II, Ungaria şi Cehia stabilind chiar recorduri, şi cu toate acestea unele guverne încă n-au deschis şampania. Interpretarea cifrelor nu le dă motive, scrie Ziarul Financiar.

Economia ungară a urcat într-un ritm anualizat record, iar raportată la trimestrul anterior, creşterea este suficient de puternică pentru a-i convinge pe analiştii că revenirea din criză este sustenabilă. Economia cehă, deşi a înregistrat şi ea o creştere record în trimestrul II faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, are un avans în ritm trimestrial mai mult decât dezamăgitor.

În cazul Ungariei, evoluţia economiei încurajează banca centrală să continue normalizarea politicii monetare, adică să  scumpească creditul, pentru a ţine în frâu cea mai puternică inflaţie din Uniunea Europeană. De asemenea, sprintul economic permite şi guvernului să-şi  continue strategia de impulsionare a consumului, sau a electoratului, după cum spun criticii, prin taxe reduse şi alocaţii pentru familii.

Cehia însă este într-o poziţie mai delicată. Şi banca centrală de acolo înăspreşte politica monetară, pentru a aduce sub control inflaţia şi a relaxa condiţiile de pe piaţa muncii, unde se simte puternic o penurie de brațe de muncă. Dar avansul slab trimestrial arată că riscul ca economie să meargă înfrânat s-a materializat.

Din Bulgaria, purtătorul de cuvânt al guvernului provizoriu a avertizat că ţara are în faţă mai multe crize – economică, de sănătate – în timp ce rezervele bugetare s-au epuizat. Economia bulgară, deşi a crescut cu peste 9% în ritm anualizat în trimestrul II, aproape că a stagnat în ritm trimestrial. Aceasta înseamnă că revenirea economică are probleme.

PIB-ul Ungariei a sărit cu aproape 18% în trimestrul II, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, o creştere nemaivăzută, după cum scrie Hungary Today. Însă această performanţă se datorează faptului că saltul s-a făcut de foarte de jos. În trimestrul II al anului trecut, în plină pandemie, economia s-a prăbuşit cu aproape 14%. În termeni trimestriali, avansul a fost în T2 2021 de 2,7%, un rezultat onorabil. Aceste cifre arată cât de puternic a fost impactul pozitiv al redeschiderii economiei.

Acum, sectoare ca turismul şi ospi­talitatea au putut funcţiona aproape normal, iar acest lucru se vede. Portfolio a remarcat că, în pofida incertitudinilor metodologice folosite la calcule de biroul de statistică naţional, rezultatele economice au depăşit şi cele mai optimiste aşteptări. Iar acest lucru dă speranţă că şi creşterea economică din trimestrul III va fi puternică, mai ales că această perioadă este fără restricţii notabile.

Biroul de statistică nu a explicat clar de unde vine creşterea, precizând doar că „industria a rămas principalul motor“. Analiştii consideră această menţiune „misterioasă“  deoarece datele pe sectoare arată că producţia industrială nu a crescut, în volum, atât de mult. Prin urmare, o explicaţie ar fi că producţia industrială a urcat foarte mult ca valoare.

Dacă biroul de statistică nu revine asupra calculelor, oricare ar fi sursa de creştere, avansul din trimestrul doi înseamnă că economia maghiară a ajuns la nivelul de dinainte de criză şi că revenirea este mai puternică decât a anticipat guvernul. Pe de altă parte, „explozia“ economiei înseamnă un guvern cheltuitor în prag de alegeri, acutizarea penuriei de forţă de muncă şi inflaţie, ceea ce creşte nevoia ca banca centrală să normalizeze dobânzile.

În cazul Cehiei, avansul de 7,8% în ritm anualizat este impresionant, având în vedere că această economie este cea mai matură din regiune. Însă faţă de trimestrul anterior, economia a crescut cu doar 0,6%. Pentru că este prima creştere după cinci trimestre la rând de contracţie, analiştii se aşteptau la o revenire mai puternică. Reluarea creşterii s-a datorat relaxării restricţiilor, dar mai ales cererii externe şi consumului gospodăriilor.

Însă exporturile au fost limitate de lipsa de materii prime în mai multe industrii. Petr Dufek, analist la banca CSOB, spune că rezultatele economice din trimestrul doi sunt mai slabe şi decât scenariul pesimist al instituţiei sale. Alţi economişti sunt mulţumiţi că economia a ieşit totuşi din recesiune şi au speranţa că soarele a răsărit şi pe strata Cehiei.

PIB-ul polonez a urcat cu aproape 11% în trimestrul doi în ritm anualizat, un record absolut, după o retragere cu 1,3% în trimestrul anterior. Acest lucru înseamnă că Polonia s-a îndepărtat hotărât de zona de recesiune. Faţă de trimestrul anterior, economia a crescut cu aproape 2%, în condiţiile redeschiderii aproape în totalitate. Însă a accelerat şi inflaţia, la 5%.

Spre deosebire de băncile centrale din Ungaria şi Cehia, banca naţională poloneză  nu pare să se grăbească cu majorarea dobânzilor. Iar unii analişti, cum sunt cei de la ING, cred că forţele inflaţioniste nu se vor disipa prea curând. Opoziţia strigă deja că preţurile prea mari împovărează populaţia în timp ce forţa politică de la guvernare pare că se îndreaptă spre o fragmentare.

Economia bulgară a crescut cu 9,6% în ritm anualizat  şi cu numai 0,4% în ritm trimestrial, scrie Novinite. Astfel, PIB-ul a încetinit deoarece în primul trimestru acesta a  crescut cu 2,5% faţă de perioada similară a anului trecut. Bulgaria trece printr-o criză de guvernare.

Realitatea Live

17 Aug. 2022, 12:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
17 Aug. 2022, 12:56 // Actual //  Lupu Eduard

Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale (SNT) din România, Transgaz, companie de stat controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), a raportat un profit net de 177,27 milioane lei românești (36,2 mil. euro) pe primul semestru din 2022, cu 33% mai mare față de perioada similară a anului trecut, în principal pe seama creșterii veniturilor financiare.

Veniturile din exploatare ale Transgaz obținute strict din activitatea de bază de transport al gazelor naturale au avansat cu numai 0,37%, la 703,91 milioane lei, în condițiile în care cantitatea totală de gaze naturale transportată a scăzut cu 11% în primele 6 luni din 2022, la 70,73 milioane MWh. În același timp, cheltuielile s-au majorat cu 17%, la 674,51 milioane lei.

„S-au înregistrat depășiri de 134,488 milioane lei, la următoarele elemente de cheltuieli: – consum de gaze naturale pe sistemul de transport 33,037 milioane lei, din cauza a doi factori, prețul mediu de achiziție realizat mai mare față de cel realizat la 30 iunie 2021 cu 69,53 lei/MWh, cu o influență negativă de 32,179 milioane lei, și cantitatea de gaze naturale destinată consumului de gaze în SNT mai mare față de 30 iunie 2021 cu 8.593 MWh, cu o influență negativă de 858.000 lei; – cheltuieli cu provizionul pentru riscuri și cheltuieli: 43,704 milioane lei; – cheltuieli cu personalul: 5,120 milioane lei; – cheltuieli cu amortizarea: 51,614 milioane lei pe seama finalizării și punerii in funcțiune a proiectelor majore de investiții;  – cheltuieli cu întreținere și transport: 1,012 milioane lei”, explică compania. Principala economie de cheltuieli de exploatare a Transgaz din primele 6 luni s-a cifrat la aproape 32 milioane lei, pe seama diminuării ajustărilor cu deprecierea activelor curente, urmare încasării creanțelor restante de la Electrocentrale București, în valoare de 116,33 milioane lei.

„Veniturile financiare au avut o influență pozitivă de 228,491 milioane lei, în principal pe seama înregistrării actualizării valorii activelor reglementate cu rata inflației pentru semestrul I 2022 (185,929 milioane lei la 30 iunie 2022 față de 28,041 milioane lei la 30 iunie 2021) și a veniturilor din participații înregistrate urmare reducerii capitalului social al Eurotransgaz (subsidiara din Republica Moldova – n.r.) cu 13,15 milioane euro, sumă încasată de Transgaz în trimestrul I 2022”, se arată în raportul semestrial al Transgaz.

Din activitatea de echilibrare a SNT, Transgaz a înregistrat venituri și cheltuieli de 540,47 milioane lei, de aproape 4 ori mai mari față de S1 2022, ca urmare a creșterii prețului, cu peste 309 lei/MWh, și a cantităților tranzacționate – cu aproape 328.000 MWh.

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău