SUA pregătește un nou val de interdicții de călătorie: 41 de țări pe lista neagră

Administrația Trump ia în considerare impunerea unor restricții extinse de călătorie pentru cetățenii din zeci de țări, ca parte a unui nou ordin executiv, potrivit unor surse familiare cu subiectul și unui memo intern consultat de Reuters.

Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a avertizat că lista țărilor vizate ar putea suferi modificări și că interdicțiile nu au fost încă aprobate oficial de administrație, inclusiv de secretarul de stat Marco Rubio. Documentul menționează un total de 41 de țări, împărțite în trei categorii:

Pentru următoarele țări, vizele ar putea fi complet interzise:

Afganistan
Cuba
Iran
Libia
Coreea de Nord
Somalia
Sudan
Siria
Venezuela
Yemen

2. Suspendare parțială a vizelor

Cetățenii acestor state ar putea întâmpina restricții pentru vize turistice, de studiu și alte categorii:

Eritreea
Haiti
Laos
Myanmar
Sudanul de Sud

3. Țări care riscă restricții dacă nu își remediază deficiențele

Statele de mai jos ar putea fi incluse pe lista neagră în cazul în care nu implementează reforme în sistemul lor de imigrare și securitate:

Angola
Antigua și Barbuda
Belarus
Benin
Bhutan
Burkina Faso
Cabo Verde
Cambodgia
Camerun
Ciad
Republica Democratică Congo
Dominica
Guineea Ecuatorială
Gambia
Liberia

Măsura face parte din strategia administrației Trump de a înăspri controlul asupra imigrației și de a reduce riscurile legate de securitate. Oficialii americani susțin că decizia finală nu a fost luată, iar lista țărilor vizate ar putea fi modificată în urma unor negocieri diplomatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vize #interdictie #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.