Suma fabuloasă pe care au scos-o moldovenii din bancomate în doar o lună - echivalentul a 4% din PIB-ul țării

Moldovenii au extras din bancomate 11 miliarde de lei, cu 10,3% mai mult în luna februarie față de luna ianuarie, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Suma extrasă sin bancomate este echivalentă cu 3,6% din PIB-ul țării, care în 2023 a totalizat 300,4 miliarde de lei.

Ultimele date ale băncii centrale relevă că se atestă o creștere semnificativă a tranzacțiilor cu carduri bancare în anul 2023, cu aproape 30% mai multe tranzacții comparativ cu anul precedent. Astfel, numărul de tranzacții cu carduri a crescut de la 165,3 milioane la 213,9 milioane

În paralel, volumul total al tranzacțiilor a înregistrat o creștere de 20%, atingând suma de 150,2 miliarde lei în 2023. Acest avans semnificativ reflectă o tendință accentuată de utilizare a cardurilor bancare în diverse tranzacții financiare.

Datele furnizate de BNM arată că retragerile de numerar au totalizat 89,5 miliarde lei, în timp ce plățile fără numerar au însumat 60,7 miliarde lei. Se observă că plățile cu cardul au înregistrat o creștere mai pronunțată în comparație cu anul 2022.

Un aspect interesant este menținerea la același nivel a volumului tranzacțiilor cu carduri străine în Moldova în anul 2023, însumând 19,2 miliarde lei, similar cu suma din 2022.

Economiștii susțin că moldovenii folosesc cardurile bancare pentru extragerea banilor în ziua de salariu. Plățile online sunt făcute preponderent de moldovenii care merg în străinătate în vacanță și de străinii care vin în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extrageri #bancomat #carduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenții economici din sectorul fructelor și legumelor vor putea beneficia de certificate de scutire de la controlul oficial al calității, potrivit unui proiect de modificare a legislației aprobat astăzi în prima lectură de către Parlament, cu votul a 57 de deputați.

Documentul propune ca scutirea să fie acordată agenților economici care îndeplinesc mai multe condiții: un scor maxim de cinci puncte în urma a cinci controale consecutive privind conformitatea calității, un sistem intern de autocontrol, lipsa antecedentelor juridice relevante, precum și absența deciziilor privind încălcări fiscale sau vamale în ultimii trei ani. Certificatul va avea caracter facultativ, fiind valabil timp de doi ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an. El va putea fi folosit atât în cazul exporturilor și importurilor, cât și ca document suplimentar de confirmare a standardelor de calitate.

Responsabilitatea pentru emiterea, monitorizarea și, eventual, retragerea certificatelor îi va reveni Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care va publica o evidență accesibilă publicului cu toți beneficiarii scutirii.

Totodată, proiectul clarifică și criteriile de includere a agenților economici în baza de date a ANSA. Astfel, anumite categorii vor fi exceptate de la această obligație, printre care persoane fizice sau juridice care cultivă suprafețe de maximum 0,1 hectare și vând sub 5.000 kg de produse, dar și comercianți care vând în piețele angro sau transportă produse în cadrul aceleiași zone de producție.

Ministerul Agriculturii, autorul proiectului, susține că modificările vor reduce sarcina administrativă pentru micii producători și vor permite o mai bună concentrare a eforturilor de control asupra agenților economici care activează la scară largă.

O altă modificare esențială vizează redefinirea conceptului de „agent economic”, care va include explicit și grupurile de producători sau asociațiile acestora, lărgind astfel sfera celor supuși reglementărilor din sectorul fructelor și legumelor.

Proiectul urmează să fie supus dezbaterii și votului final în lectura a doua.