Super gaură de țigări și venituri fabuloase! Proprietarii de duty-free-uri pierd meciul cu autoritățile

Deputații au votat în prima lectură interzicerea magazinelor duty free. Deputatul PAS, Dumitru Alaiba susține că prețurile la produse în respectivele magazine nu sunt mai mici chiar dacă ele beneficiază de scutiri de taxe.

„În 2022 privilegiile fiscale (scutirea de TVA, taxe vamale, accize) de care beneficiază regimul duty-free vor fi peste 2 miliarde lei. Au fost ani (înainte de pandemie) când era și aproape 4 miliarde. De ce anume acolo dăm aceste scutiri, nu în altă parte la urma urmei”, se întreabă deputatul.

Este important ca statul să asigure o echitate fiscală, cu condiții egale tuturor. Premisa care stă la baza regimului duty-free este că simplul act de trecere a unei frontiere internaționale ar trebui să scutească călătorii de unele taxe la care sunt supuse persoanele care nu trec o frontieră internațională. Considerăm că această premisă este una greșită și rezultă într-un tratament inechitabil, în care o categorie de persoane (cei care călătoresc) este efectiv scutită de taxe.

Acest regim nu contribuie la bugetul de stat decât foarte modest (impozit pe venit și contribuții sociale). Dar cam de ce nu? Am putea colecta în plus câteva sute de milioane bune anual. Acești bani ar putea fi utilizați pentru a ajuta sute de mii de oameni vulnerabili în această perioadă complicată. Avem zeci de mii de antreprenori care ar avea nevoie de suportul statului și pe care trebuie să-i susținem.

Contrabandă

Doar în aeroport (fără alte puncte comerciale terestre), doar la ieșire (fără magazinul de la intrare) doar în 2020 au fost vândute 2,7 milioane pachete de țigări (56 ml țigări).

Doar de aici statul nu a încasat doar accize în sumă de aproximativ 320 milioane lei (nu mai pun TVA, etc ca să nu vă plictisesc). Mult mai interesant e dacă suprapun ceea de mai sus cu info de la Poliția de Frontieră. Tot în 2020 Aeroportul Chișinău a avut 481 mii pasageri pe sens de ieșire. 481 mii de oameni au trecut fizic prin duty free de la ieșire și au zburat mai departe la destinație. Nu mai mult.

Acum facem matematica: în anul 2020 fiecare pasager, de orice vârstă, de la 0 ani la 90 de ani ar fi cumpărat în medie câte 6 pachete de țigări.

Ultimul studiu Novel Research relevă că în luna din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, ţigaretele etichetate ca fiind destinate Duty Free deţin cea mai mare pondere, de peste 50%, surclasând ‘cheap whites’, care au reprezentat până acum principala sursă în România.

#duty free lege #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.